Caii sunt glorificaţi împreună cu eroii în China

Caii evocă un sentiment de mândrie şi demnitate şi au fost recunoscuţi ca fiind cea mai bună avuţie a oamenilor în istorie. Istorisiri despre eroismul, puterea şi loialitatea calului pot fi găsite în mai multe cărţi clasice de literatură şi istorice chineze, care au glorificat caii împreună cu stăpânii lor, personalităţile istorice pe care ei i-au servit.
Caii curajoşi au fost onoraţi în istoria chineză (Jean Anny / Epoch Times)
Duoyu Zhong
09.02.2014

Caii evocă un sentiment de mândrie şi demnitate şi au fost recunoscuţi ca fiind cea mai bună avuţie a oamenilor în istorie. Istorisiri despre eroismul, puterea şi loialitatea calului pot fi găsite în mai multe cărţi clasice de literatură şi istorice chineze, care au glorificat caii împreună cu stăpânii lor, eroii pe care ei i-au servit.

Vă invităm să citiţi mai jos câteva istorisiri celebre despre caii şi stăpânii lor.

Calul negru Zhui

Xiang Yu ( 232 î.Hr. - 202 î.Hr.) a fost un militar proeminent al statului Chu. Denumit Regele Xiang, el a fost una dintre cele mai importante personalităţi care a participat la răsturnarea dinastiei Qin (259-210 î.Hr.), ajungând prin curajul şi nobleţea lui să domnească peste o mare întindere de pământ, după căderea dinastiei Qin.

Potrivit istorisirilor, Xiang Yu a avut un cal de luptă negru, pe nume Zhui, care l-a ajutat să câştige toate victoriile. Xiang l-a tratat pe Zhui ca pe "marele său prieten". Înainte de plecarea în ultima sa bătălie, unde Xiang a luptat singur cu "mii de mii de duşmani", el a ordonat oştirii ce-i rămăsese să spargă rândurile şi le-a cerut să-i ducă acasă calul. Zhui a nechezat cu durere şi a refuzat să plece.

Fiind trist şi mişcat de nechezăturile lui Zhui, Xiang a murmurat câteva versuri care au devenit mai târziu celebra melodie "Cântarea Gaixia"1

Puterea mea putea smulge dealuri şi dorinţa mea putea umbri lumea;

Timpul este acum împotriva mea şi calul meu Zhui refuză să plece.

Când calul meu Zhui refuză să plece, nu pot face nimic!

Oh Yu Ji, draga mea soţie, puţin pot face pentru a-ţi schimba soarta!

Calul alb Dilu

Liu Bei (161-223 d.Hr.), fondatorul statului Shu în perioada celor Trei Regate, a trebuit să treacă peste multele sale înfrângeri pentru a-şi putea făuri propriul său stat.

În ciuda multora dintre confraţii şi prietenii săi care şi-au dedicat viaţa lui şi statului Chu, Liu a îndrăgit un cal alb, numit Dilu (de asemenea, cunoscut sub numele de Hex Mark). Se spune că Dilu avea o culoare albă unică, cu pete în formă de lacrimă şi o pată în formă de stea albă pe frunte.

Dilu putea galopa foarte rapid şi astfel i-a salvat viaţă lui Liu Bei de două ori.

Într-una din cele două situaţii, când Liu încerca să scape dintr-o tentativă de asasinat, el i-a cerut calului să sară peste un râu furios de la o distanţă aparent imposibilă, în timp ca urmăritorii săi se apropiau văzând cu ochii. Când i-a simţit picioarele lui Dilu ezitând, Liu i-a cerut calului să nu-l trădeze. Atunci Dilu a făcut un salt extraordinar prin curentul râului Xiang şi a ajuns pe malul opus. Saltul a intrat în istorie şi a fost descris în cartea "Romanţa celor Trei Regate", unde se spune că Liu a simţit ca şi cum Dilu zbura.

Calul roşu Chitu

Guan Yu (mort în AD 219) a fost un general care l-a slujit pe Liu Bei şi a jucat un rol important în stabilirea statului Shu. Pe parcursul întregii sale vieţi, el şi-a respectat fidel jurământul făcut confraţilor săi, drept urmare fiind denumit "războinicul sacru al loialităţii şi dreptăţii".

Guan a avut un cal roşu foarte unic pe nume Chitu, care îi era foarte loial.

După ce Guan a fost separat fără voie de Liu, el i-a slujit temporar împăratului Cao Cao în timp ce aştepta veşti de la Liu. După ce a câştigat bătălia de la Baima pentru Cao Cao, acesta i l-a dăruit pe Chitu drept recompensă.

Mai târziu, Guan l-a regăsit pe Liu Bei şi a luptat împotriva rivalilor acestuia timp de două decenii, până la moartea sa, în anul 219 d.Hr., când a fost capturat şi executat de armata statului Wu. După moartea sa, Chitu a refuzat să bea, să mănânce şi să meargă şi a murit la scurt timp după stăpânul său.

Calul galben Huangbiao

Qin Qiong, un general al dinastiei Tang, i-a fost foarte loial împăratului Taizong, pentru care a câştigat în jur de 200 de bătălii, şi a fost răsplătit cu mari onoruri. Data lui de naştere este necunoscută, dar atunci când Qiong a murit în anul 638, el a fost îngropat lângă mormântul împăratului Taizong.

Există o poveste celebră despre Qin şi calul său galben, Huangbiao. Pe vremea pe când Qin se afla în exil la sfârşitul dinastiei Sui, el era foarte sărac şi nu avea bani să plătească pentru un adăpost şi pentru bucate. În cele din urmă, nu a avut de ales, şi a trebuit să-şi vândă calul. Dându-şi seama că or să fie separaţi, atât Qin cât şi calul său erau foarte trişti. Un bătrân care trecea pe acolo a văzut calul şi i-a sugerat lui Qin să-i vândă calul la Shan, care era în căutarea unui cal bun.

Fără a-i spune numele său real, Qin şi-a vândut calul lui Shan şi apoi a plecat. Însă, unul dintre prietenii lui Shan l-a recunoscut pe Qin şi a mărturisit lui Shan cine era proprietarul calului. Auzind că eroul Qin, era cel care i-a vândut calul, Shan a fugit după Qin, i l-a înapoiat şi l-a ajutat să iasă din dificultăţi.

De-a lungul istoriei chineze, mulţi eroi au fost omagiaţi împreună cu caii lor de luptă, pentru loialitatea, curajul şi hărnicia lor. Caii nu au fost consemnaţi numai în cărţile istorice, dar, de asemenea, şi în cărţi de literatură, opere şi filme.

Notă :

1Cântarea Gaixia (垓 下 歌) a fost o melodie compusă de Xiang Yu în timp ce a fost prins la Gaixia

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor