Cafeaua, cel mai consumat drog psihoactiv din lume. Ce spun medicii

Cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din întreaga lume poate aduce probleme serioase iar cercetările sunt încă în desfăşurare. Medicii specialişti în domeniu au recunoscut dependenţa de cofeină ca fiind o boală psihică de care mulţi nu pot scăpa nici dacă au probleme grave, notează Ziare.com, citat de Libertatea.

Se ştie că mulţi oameni nu îşi pot deschide ochii dimineaţa până ce nu îşi toarnă o cană mare de cafea, iar pentru că este atât de răspândită, cei mai mulţi oameni nici măcar nu se mai gândesc la ea dintr-o perspectivă corectă – un drog psihoactiv.

Chiar dacă potenţialul adictiv al cafelei a fost certificat încă din anii 1990, până în anul 2013 multe dintre aspectele comportamentale provocate de consumul de cofeină nu au fost publicate. În noua ediţie a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) se explică cum devine cafeaua o problemă mentală.

Cofeina, odată introdusă în corp, se absoarbe prin pereţii intestinului subţire şi este dizolvată în sânge. De aici, cafeaua ajunge direct la creier. Fiind foarte asemenătoare ca structură moleculară cu adenosina (o substanţă din corpul nostru produsă în mod natural în urma mai multor procese celulare), odată ajunsă la creier, cofeina blochează receptorii pentru adenosină prevenind astfel senzaţia de oboseală. În lipsa cafelei, adenosina produsă natural într-un anume interval al zilei este cea care blochează aceşti receptori şi generează stările de oboseală, notează Totb.ro.

Atunci când aceşti receptori sunt blocaţi în mod artificial de cofeină, în corp se instalează o stare de alertă şi astfel ne simţim energici mai multe ore. În acelaşi timp, atunci când receptorii de adenosină sunt blocaţi, dopamina (un alt stimulant al creierului) îşi face efectul mai eficient. Glandele responsabile de producerea adrenalinei (hormon secretat în situaţii intense de stres) sunt stimulate la rândul lor de surplusul de adenosină rămas neutilizat, cofeina nefiind până la urmă un stimulant ci un deschizător de drumuri pentru o serie de stimulanţi care nu ar fi produşi de organism în condiţii normale.

Dacă până acum medicii recomandau licoarea cafenie persoanelor cu o circulaţie sanguină slabă, o serie de cercetări efectuate în Statele Unite au arătat că unele persoane ajung să consume cafeaua până ce devin dependenţi de ea, notează news.com.au.

Problemele cauzate de cafea devin mult mai evidente atunci când dependenţii nu pot renunţa la cafea nici măcar atunci când au probleme cardiace sau, în cazul femeilor, când sunt însărcinate. Din cauza consumului îndelungat, chimia creierului se schimbă de-a lungul timpului, în timp ce mai mulţi receptori de adenosină sunt creaţi de corpul nostru pentru a face faţă „asaltului” de cofeină.

Astfel se explică starea de sevraj în care intră consumatorii la 24 de ore după ce renunţă la cafea. Efectele diagnosticate încep cu o stare de confuzie mentală şi lipsă de reacţie în faţa stimulilor. Muşchii devin obosiţi, chiar şi în absenţa unei cauze concrete care să determine starea de oboseală, instalându-se totodată o stare de iritabilitate. Treptat pot apare dificultăţi de concentrare şi chiar greaţă sau alte simptome asemănătoare cu răceala. În general, efectele pot fi resimţite pe o perioadă de 7 până la 12 zile, iar odată ce renunţăm la cafea şi numărul receptorilor de adenosină începe să scadă, notează Totb.ro.

În prezent, cofeina se găseşte în multe produse, precum bomboane, băuturi răcoritoare sau medicamente, ce sunt consumate zilnic, iar astfel, se poate ajunge la o dependenţă fizică în mod inconştient.

Dacă în trecut doctorii recomandau o cantitate enormă de cafea pe zi – 400 mg adică aproximativ trei ceşti – în prezent, dependenţa de cofeină este diagnosticată corect - o boală psihică.