Cadourile de Paşte marca Faberge: Ouă şi nu numai (IV) (Video)

Material video pe pagina originală a articolului din Epoch Times România.

Încheiem seria articolelor despre minunăţiile artistice realizate de Casa Faberge, sub îndrumarea genialului artizan al „La Belle Epoque” Pierre Carl Faberge, aruncând o privire asupra pieselor care i-au adus probabil cea mai mare faimă şi care cu siguranţă sunt printre cele mai scumpe din lume: Ouăle Faberge.

Obiceiul ca de sărbătorile pascale să se ofere în dar ouă ornamentate, ca simbol al reînvierii lui Cristos, vine din secolul al XIII-lea. În acest secol apar primele ouă artificiale produse în Rusia, care erau făcute cadou de Paşte. Treptat, aristocraţia şi înalta burghezie, din nevoia de rafinament, începe să solicite modele elaborate de ouă, realizate din argint şi aur, ornate cu emailuri şi pietre preţioase ajungând să ridice la nivel de modă bombonierele în formă de ou ticsite cu dulciuri.

Ouăle de Paşte făurite de atelierele Faberge, de la miniaturi până la piese de mari dimensiuni, reprezintă o inestimabilă comoară de creativitate, încântând ochiul prin minunăţia diversităţii culorilor emailurilor, a pietrelor preţioase, perlelor şi diamantelor puse în operă dar şi a minuţiozităţii filigranelor în metale preţioase care împodobesc aceste piese.

Ouăle ornamentate nu sunt însă singurele cadouri de Paşte realizate de Faberge. Printre acestea se regăsesc şi obiecte funcţionale în forme ovoide care aveau rol de bomboniere, butoni de clopoţei, sigilii, pandantive, etc.

Astfel de obiecte de dimensiuni mari au fost comandate de ţarii Alexandru III şi Nicolae II, neavând precedent în istoria artelor. Unsprezece ouă de mari dimensiuni au fost realizate pentru Alexandru III între 1885-1894, care le dăruia anual de Paşte soţiei sale ţarina Maria Feodorovna. Începând din 1895 şi până în 1917 fiul său Nicolae II continuă tradiţia acestor extraordinare cadouri de Paşte; în fiecare an acesta oferea cadou minunatele ouă împărătesei-mamă (Maria Feodorovna) şi soţiei sale, ţarina Alexandra Feodorovna, ajungându-se la un total de 46 de piese diferite. Una dintre marile atracţii ale acestor ouă, pe lângă minunata formă de artă pe care întruchipau, era elementul de surpriză. Ouăle conţineau de fiecare dată o altă surpriză care rămânea întotdeauna secretă pentru toţi membrii familiei imperiale până în ziua de Paşti. Acestea erau surprize foarte personale şi speciale pentru membrii familiei imperiale constând în nestemate, poze de familie, jucării mecanice, miniaturi de animale, flori sau alte elemente reprezentative din viaţa familiei (castele, ambarcaţiuni, statui ecvestre, etc).

Din totalul de 57 de ouă realizate de Faberge la comanda Romanovilor, în prezent nu se mai păstrează decât 46 dintre ele (ilustrate în clipul ataşat acestui articol), care se află răspândite în diverse colecţii private sau publice din întreaga lume. Zece dintre ele se conservă în Palatul Armurilor de la Kremlin, constituind cea mai mare colecţie de ouă Faberge. A doua colecţie ca mărime şi cea mai mare colecţie privată, care conţine nouă ouă Faberge, este cea a magnatului rus Victor Vekselberg, care a readus colecţia în Rusia în 2004 după ce a achiziţionat-o de la moştenitorii Forbes. Dintre celelalte piese, o parte se află în muzee din Statele Unite, câteva sunt în colecţia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, iar unele au ajuns la colecţionari anonimi şi nu li se cunoaşte localizarea.

Faberge a găsit inspiraţie, pentru aceste ouă de Paşte, în modelele de secol XVIII şi se presupune că cunoştea toate piesele care au fost făcute cadou regilor Ludovic XV şi Ludovic XVI; dintre aceste obiecte s-au păstrat doar două exemplare în Muzeul Lambinet din Versalles. Dar nu trebuie să uităm că somptuoasele ouă de Paşti de secol XVIII provin tot din tradiţia rusă, iar Faberge a avut ocazia să admire, fără niciun dubiu, colecţiile imperiale ce pot fi văzute acum la Muzeul Ermitage.

Stilul acestor extraordinare piese Faberge variază considerabil. Unele au o linie neoclasică, iar altele sunt în stil baroc sau, mai bine zis, sunt inspirate din stilul Ludovic XV. Altele sunt ornate cu motive în stil Ludovic XVI. Cu cât seria obiectelor devenea mai largă, adaptările dobândeau o mai mare libertate interpretativă.

Începând cu 1897, Faberge dezvoltă un stil propriu, jucându-se cu motive din diverse epoci, pe care le combină cu o magistrală armonie pentru a da naştere unora dintre cele mai extravagante şi geniale piese ale artei universale.

În 1917 Revoluţia Bolşevică pune capăt Casei Faberge, unul dintre cele mai valoroase branduri ale Rusiei ţariste. Bolşevicii naţionalizează Casa Fabergé şi confiscă întreg stocul de bijuterii.

Carl Fabergé părăseşte Sankt Petersburg cu ultimul tren diplomatic şi se stabileşte în Elveţia, lângă Lausanne. Marele bijutier rus nu şi-a revenit niciodată după şocul suferit în timpul Revoluţiei ruse, iar la 24 septembrie 1920 se stinge din viaţă, în Elveţia.