Brazilia neagă legătura dintre larvicid şi microcefalie. Greşeşte OMS în privinţa virusului Zika?

Guvernul brazilian a publicat o declaraţie prin care a negat afirmaţiile că substanţa chimică larvicid, folosită pentru a eradica populaţiile de ţânţari, ar putea cauza epidemiile de microcefalie.

Afirmaţiile la care s-a referit guvernul brazilian au fost făcute de organizaţia medicală argentiniană “Physicians in the Crop-Sprayed Towns”, care a susţinut săptămâna trecută că “Ministerul [brazilian al Sănătăţii] nu a recunoascut faptul că, în 2014, în zona în care trăiesc majoritatea persoanelor infectate a fost introdusă în apa de băut un larvicid care produce malformaţii la ţânţari. Această otravă, numită Pyriproxyfen, este folosită în cadrul unui program controlat de stat ce urmăreşte să distrugă ţânţarii care transportă boli”.

În raportul său, grupul a contestat concluzia Ministerului brazilian al Sănătăţii, care a declanşat o isterie globală în jurul virusului Zika, anunţând rapid existenţa unei legături cauzale între virus şi creşterea numărului cazurilor de copii născuţi cu microcefalie.

Ziarul The Telegraph a raportat răspunsul guvernului brazilian la acuzaţiile grupului:

“S-a declarat că nu există niciun studiu ştiinţific care să facă legătura dintre pyriproxyfen şi microcefalie, care a fost confirmată la 462 de bebeluşi; dintre acestea, 41 de cazuri au fost asociate cu virusul Zika, care este transportat de ţânţari. Spre deosebire de relaţia dintre virusul Zika şi microcefalie, care a fost dovedită în teste ce au indicat prezenţa virusului în mostrele de sânge, ţesut şi fluid amniotic, asocierea dintre folosirea pyriproxyfenului şi microcefalie nu are nicio bază ştiinţifică. Este important să afirmăm că unele locaţii care nu folosesc pyriproxyfen au raportat de asemenea cazuri de microcefalie”.

The Telegraph a susţinut, de asemenea, că guvernul brazilian a precizat că a folosit doar larvicide recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Jon Rappoport, reporter de investigaţii care a urmărit această poveste de la început, a declarat că analiza sa asupra subiectului s-a concentrat pe două întrebări: Există o epidemie adevărată de microcefalie în Brazilia şi presupusa cauză, virusul Zika, a fost confirmată ştiinţific?

Cardiologul pediatru dr. Sandra Mattos a transmis recent două rapoarte către OMS: “Microcephaly in northeastern Brazil: a review of 16.208 births between 2012 and 2015” şi “Brazil’s Pre-Zika Microcephaly Cases”, susţinând că există într-adevăr o epidemie de microcefalie, dar că aceasta a început în 2012.

Rappoport consideră că acest lucru nu dovedeşte neapărat că există o epidemie, deoarece Mattos nu are date de dinainte de 2012. Totuşi, jurnalistul sugerează că există o tendinţă semnificativă de creştere a numărului de cazuri care trebuie să fie luate în considerare de oficialii sănătăţii.

De asemenea, este important să notăm faptul că, deşi guvernul brazilian susţine că există dovezi ştiinţifice care leagă virusul Zika de microcefalie, din cele 462 de cazuri confirmate de microcefalie acceptate de autoritatea braziliană a sănătăţii, doar 41 au prezentat “o relaţie cu virusul Zika”.

Rappoport consideră că acest lucru reprezintă o dovadă simplă şi convingătoare care arată că virusul nu este o cauză a epidemiei de microcefalie, adăugând că, pentru a se afirma că există o cauză trebuie mai întâi să fie stabilit faptul că virusul este prezent la niveluri ridicate, ceea ce nu este cazul la majoritatea pacienţilor cu microcefalie.

Rappoport a notat că dovezile sugerează nu una, ci mai multe cauze ale epidemiei de microcefalie. Lista sa de cauze include:

Pesticide toxice, inclusiv Roundup şi atrazin. Brazilia foloseşte mai multe pesticide ca oricare altă ţară din lume şi multe dintre aceste produse chimice sunt interzise în alte ţări.

Vaccinuri toxice – de exemplu, Tdap, care a fost recomandat femeilor însărcinate în Brazilia în 2014. Vaccinul MMR. Alte vaccinuri. Uitaţi-vă, de exemplu, la ingredientele ce conţin aluminiu, care trec bariera hemato-encefalică şi sunt neurotoxice.

Ţânţarii modificaţi genetic puşi în libertate pentru a-i anhila pe ţânţarii care transportă febra dengue. Nu s-a făcut niciun fel de studii cu privire la efectul pe care l-ar avea aceşti ţânţari modificaţi asupra sănătăţii umane.

Spray-uri anti-ţânţari.

Produse chimice folosite pentru a produce fum în locurile publice.

Insecticidul pyriproxyfen pentru uciderea ţânţarilor, care a fost aruncat în rezervele de apă.

Şi, bineînţeles, acei distrugători tradiţionali ai sistemului umanitar, precum subnutriţie severă, lipsa unor condiţii igienice de bază, supraaglomerarea şi pământurile agricole furate.