Bordea se apucă de treabă: CSM îngrădeşte accesul presei la dosarele de corupţie

După mai multe dezbateri anterioare, Consiliul Superior al Magistraturii a votat marţi ghidul de comunicare dintre presă şi sistemul judiciar, care se dovedeşte a restricţiona accesul presei la dosarele de corupţie. Presa nu va mai avea acces la rechizitoriile dosarelor de corupţie, ci doar la extrase din care se vor elimina mare parte din date, decizie care practic promovează netransparenţa în comunicarea publică, a informat Gândul.

„Transmit public preşedintelui CSM, Adrian Bordea şi vicepreşedintelui CSM, Gheorghe Muscalu ca este absolut mizerabil ce au făcut. După ce au consultat presa, au ales să o cenzureze. Şi să protejeze informaţiile publice, din instanţe, referitoare la infractori. De astăzi, CSM - garantul independenţei Justiţiei, a devenit pavăza dosarelor de corupţie”, a declarat jurnalista Sorina Matei.

CSM a publicat luni o nouă formă a ghidului de comunicare dintre magistraţi şi presă, care a fost modificat pentru a fi corelat cu Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală.

După cel puţin patru întâlniri între conducerea CSM, presa şi ONG-urile - la fiecare dintre ele presa şi societatea civilă cerând Consiliului modificarea ghidul în aşa fel încât presa să aibă acces la dosarele penale - comisia responsabilă de elaborarea ghidului a propus plenului CSM o variantă care limitează accesul presei la informaţii din dosare precum cele de corupţie. În cadrul şedinţei de marţi, Plenul CSM a luat în dezbatere ghidul şi a votat şi, deşi nu s-a publicat încă rezultatul votului, este clar că aproape nici una din propunerile presei nu face parte din noul ghid.

Jurnaliştii au atras atenţia asupra unui articol din ghid care trebuia să reglementeze modul în care jurnaliştii pot primi documente din dosare, precum referatele cu propunerile de arestare preventivă sau rechizitoriile din dosarele penale.

Forma propusă de CSM este următoarea: Articolul 27 - (1) La cerere, reprezentanţilor mass-media le pot fi eliberate extrase ale rechizitoriului, ale acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei sau ale actelor prin care au fost luate următoarele măsuri procesuale: începerea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale faţă de suspect, punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive care intră în competenţa procurorului, luarea măsurii reţinerii şi sesizarea instanţei competente în vederea luării măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive; extrasul va cuprinde situaţia de fapt, după asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal, eliminarea pasajelor din care rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private, precum şi a celor referitoare la probe şi analiza acestora. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al parchetului, cu consultarea procurorului de caz, sau în lipsa acestuia, a conducătorului parchetului.

Prin sintagmă "eliminarea pasajelor ....referitoare la probe şi analiza acestora" se limitează practic accesul presei la informaţiile din dosarele penale, în sensul că documente cum ar fi referatele procurorilor sau rechizitoriile, care fac referire la probe şi reprezintă o analiză a probelor pe care le deţine parchetul, vor fi golite de conţinut, majoritatea informaţiilor vor fi eliminate de birourile de presă ale parchetelor sau instanţelor.

Potrivit CSM, jurnaliştilor le vor fi furnizate doar extrase din rechizitorii sau referatele de urmărire penale, decizie luată în detrimentul solicitărilor reprezentanţii presei care au luat parte la consultările de la sediul CSM

Jurnaliştii au cerut CSM ca magistraţii să le transmită copiile documentelor menţionate pentru a se păstra transparenţa, însă în majoritatea articolelor modificate, comisia CSM a decis ca aceştia vor primi doar extrase din rechizitorii.

Judecătorul Cristi Danileţ: Nu e de ajuns să se facă justiţie, ci trebuie să se şi vadă că se face justiţie

„Azi, Plenul CSM a votat o modificare a Ghidului de relaţie justiţie-presă prin care se poate obtura accesul presei la anumite date şi informaţii din dosare care timp de 8 ani au fost pe deplin accesibile. Au fost 15 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă. Mărturisesc că eu am votat împotrivă. Majoritatea a justificat că art. 277 din Noul Cod Penal interzice accesul la dosare până se dă o soluţie definitivă. Eu cred că nu e aşa: acel articol incriminează dezvăluirea FĂRĂ DREPT.

Or, în Ghid, tocmai asta se putea reglementa: situaţiile în care există dreptul de a permite accesul presei la materiale din dosar. Cred în continuare că cei care vor aplica Ghidul vor trebuie să găsească un echilibru între drepturile celor aflaţi sub anchete şi dreptul publicului la informare despre acestea, scopul fiind unul singur: NU E DE AJUNS SĂ SE FACĂ JUSTIŢIE, CI TREBUIE SĂ SE ŞI VADĂ CĂ SE FACE JUSTIŢIE. Riscurile transparenţei sunt, evident, mai mici decât riscurile lipsei de transparenţă”, a declarat magistratul.