Starea presei în România anului 2013: Intensificarea politizării şi a atacurilor între jurnalişti

Independenţa editorială şi interesul public au fost deseori sacrificate în favoarea intereselor politice şi economice ale patronilor trusturilor de media. Media a părăsit de multe ori misiunea de informare pentru a apăra interese private. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile raportului "FreeEx 2013 - Libertatea Presei în România", lansat astăzi de ActiveWatch.

Raportul constată că discursul mai multor instituţii mass-media s-a radicalizat şi au început să fie tot mai frecvente atacurile între jurnalişti din diverse trusturi care se ameninţă reciproc cu procese. Cele mai vizibile derapaje de la normele deontologice le-a avut trustul Antena Grup, care a pornit o campanie murdară de atacuri virulente împotriva jurnalistei Andreea Pora şi împotriva scriitorului Andrei Pleşu.

Reprezentantul ActiveWatch a mai reamintit şi jignirile grave aduse de realizatorul Mihai Gâdea de la Antena 3 opozanţilor proiectului Roşia Montană, cât şi cazul jurnalistei Miruna Munteanu de la Jurnalul Naţional căreia i s-a întrerupt contractul de colaborare după ce a publicat pe Facebook două editoriale referitoare la RMGC, care fuseseră refuzate de ziar. Dincolo de subiectele tabu şi de interesele economice ale patronilor, au avut loc presiuni editoriale şi acte de cenzură.

Cluburile de fotbal şi structurile de conducere ale fotbalului au încercat să impună presei acoperirea mediatică favorabilă a activităţii lor. Iar TVR a întrerupt doar după câteva minute difuzarea unui documentar pe TVR Moldova.

Pe de altă parte, organul care trebuie să facă curăţenie în domeniul audiovizualului, CNA rămâne cangrenat de conflictele interne dintre cele două tabere politice. Conform raportului, chiar dacă acesta a devenit mai activ, el ”judecă la pachet, nu abatere cu abatere, toate derapajele unui post pe o anumită perioadă, ceea ce nu este eficient”. În plus, sancţiunile pentru abaterile grave sunt mici şi nu au forţa de a descuraja comportamentele editoriale abuzive. De fapt, neputinţa CNA este doar simptomul faptului că breasla jurnaliştilor nu reuşeşte să se coaguleze în jurul unor valori comune pe care să le apere. ”Oamenii din presă nu manifestă voinţa de a-şi defini, asuma şi proteja drepturile şi obligaţiile profesionale. Solidarizarea jurnaliştilor este conjuncturală şi reprezintă mai degrabă coalizarea împotriva adversarului mediatic decât solidarizarea motivată de împărtăşirea unor valori comune”, a explicat reprezentantul Active Watch. El a mai susţinut că inexistenţa unor structuri asociative este problema de fond care duce la divizarea comunităţii media din România.

La rândul său, un reprezentant al Comisiei de Etică şi Arbitraj din cadrul TVR, a arătat că ”este pentru prima dată când şeful TVR (Stelian Tănase n.r) spune Politica editorială sunt eu şi are pretenţia ca tot conţinutul editorial să stea în pixul lui, ceea ce este absurd”. El a mai arătat că legea română nu defineşte cenzura, iar funcţionarea exercitării controlului ierarhic redacţional asupra emisiunilor difuzate de serviciul public de televiziune este neclar, referindu-se la întreruperea difuzării documentarului Moştenirea clandestină de pe postul TVR Moldova.

Oamenii din presă nu manifestă voinţa de a-şi defini, asuma şi proteja drepturile şi obligaţiile profesionale. Solidarizarea jurnaliştilor este conjuncturală şi reprezintă mai degrabă coalizarea împotriva adversarului mediatic decât solidarizarea motivată de împărtăşirea unor valori comune.

Un alt capitol al raportului este dedicat abuzurilor autorităţilor în relaţia cu protestatarii paşnici şi cu presa. ”Se perpetuează comportamente abuzive ale forţelor de ordine la manifestaţiile de stradă. Au avut loc abuzuri fără precedent ale forţelor de ordine la Pungeşti, cu încălcarea mai multor drepturi constituţionale ale cetăţenilor”, arată ActiveWatch, care mai constată că politicieni de prim rang precum preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au instigat împotriva protestatarilor încurajând violenţele jandarmeriei. Mai mult, raportul observă că statul a acţionat ca protector al corporaţiilor în dauna propriilor cetăţeni.

Referitor la starea pieţei de media, raportul constată că criza economică s-a acutizat pe acest segment. Mai multe instituţii media au intrat în insolvenţă, câteva televiziuni s-au închis iar mai multe ziare au rămas doar online.

Nici în ceea ce priveşte drepturile salariale ale jurnaliştilor lucrurile nu stau mai bine. Conform raportului FreeEx, statutul jurnaliştilor este vulnerabilizat şi de expirarea în februarie 2014 a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură. ”Situaţia precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat în condiţiile crizei economice din piaţa de media. S-au înregistrat demiteri abuzive ale jurnaliştilor, întârzieri la plata salariilor, iar mulţi jurnalişti sunt plătiţi pe drepturi de autor”, atrage atenţia ActiveWatch.

Singura veste bună adusă de raport este că deşi unele instituţii media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane sau pentru a face presiuni asupra justiţiei, ”abaterile etice tot mai frecvente ale presei au fost sancţionate de instanţe, în baza noului Cod Civil”.