Blandiana: „Milioanele de emigranţi ferm hotărâţi să nu se integreze vor dizolva din interior cultura şi mentalităţile Europei”

Europa a ajuns să se îndoiască de propriile valori, în ciuda faptului că acestea îi definesc identitatea: creştinismul, respectul pentru drepturile omului şi familia, a declarat scriitoarea Ana Blandiana, în discursul de acceptare a titlului de Doctor Honoris Causa, pe care i l-a acordat Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, relatează pressone.ro.

Ana Blandiana a creionat o Europa pe cale să aibă aceeaşi soartă cu Imperiul Roman, având "acelaşi aer de sfârşit de sezon, de putere, de lume", în care rezidenţii tradiţionali ar fi victimele unei subtile subversiuni a fostelor lor colonii: "Astăzi 50% din populaţia Londrei este neengleză, iar în suburbiile Parisului sau ale Rotterdamului trebuie să îţi repeţi unde eşti pentru a nu uita că te afli în Europa."

În opinia poetei, Europa este prizoniera propriilor dogme, grupate sub denumirea de political correctness, care o plasează într-un stadiu de birocraţie vegetativă.

"Un joc început odată cu turnul Babel, sfârşit mereu prost şi reluat mereu, care pentru noi are ca gen proxim Imperiul Roman, spulberat în cele din urmă de migraţiunea popoarelor. Tot ce i se întâmplă Europei în ultima jumătate de an este, dincolo de motivaţiile de ordin politic, adesea oculte, un prilej de obligatorie meditaţie asupra ei însăşi, asupra condiţiei ei spirituale, acoperită, şi aproape pierdută din vedere, în umbra groasă a obsesiei intereselor materiale. O gravă interogaţie asupra definiţiei ei.

Ţările membre ale Uniunii Europene care au trecut prin experienţa traumatizantă a comunismului sunt mai reticente, mai suspicioase şi mai sceptice decât colegele lor occidentale, a căror corectitudine politică învăţată de decenii pe de rost se întinde iresponsabilă între egoism şi naivitate. Deceniile de represiune sălbatic organizată şi de savante şi diabolice manipulări i-au învăţat pe estici să caute şi să descopere răul programat, oricât de înşelătoare i-ar fi aparenţele", a continuat Ana Blandiana.

Referindu-se la limitările corectitudinii politice, scriitoarea a vorbit în continuare despre conceptele de naţiune şi de familie:

"Moleşirea, obosirea unei societăţi prea bine hrănite, prea hedoniste, prea puţin spiritualizate, se manifestă nu numai prin scăderea rigorilor morale şi-a tradiţiilor, ci şi prin scăderea natalităţii, consecinţă directă a diminuării coeziunii familiale. Satanizarea noţiunii de naţiune, naţionalitate, naţionalism de către internaţionalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se manifestă cu aceeaşi violenţă şi are aceleaşi victime: tradiţia, mândria moştenirii din bătrâni şi solidaritatea cu cei din neamul tău, neamul însemnând în acelaşi timp popor, dar şi familie."

Deşi a vorbit despre compasiunea faţă de refugiaţi, poeta a atras atenţia asupra pericolului "înaintării lente şi insidioase a milioanelor de emigranţi ferm hotărâţi să nu se integreze şi care vor dizolva din interior cultura şi mentalităţile Europei secolului 21, înlocuindu-le cu imperativele unor convingeri de tip medieval."

Întregul discurs al Anei Blandiana poate fi descărcat de aici.