Ana Blandiana: Cei mai imorali politicieni vorbesc despre morală. Noţiunea devine lipsită de conţinut şi găunoasă

Prezentă la conferinţa de presă prilejuită de lansarea concursului de eseuri "Creştin-Democraţia în România şi Europa. Refuzul de a tranzacţiona ideile, oglindit în activitatea lui Corneliu Coposu", scriitoarea Ana Blandiana şi-a exprimat speranţa că, prin cunoaşterea destinului dramatic, dar în acelaşi timp strălucitor al Seniorului, tinerii vor înţelege mai bine ce înseamnă morala în politică.

"Mi se pare esenţial că există posibilitatea ca prin întâmplările unei vieţi să ajunge la tineri ideile teoretice. Adică să înţeleagă ce înseamnă morală în politică. Personajele cele mai imorale din viaţa politică vorbesc despre morală şi cu cât vorbesc mai mult cu atât noţiunea de morală în politică devine mai lipsită de conţinut şi mai găunoasă. Marea problemă este aceea să reuşim să o umplem de conţinut, să se înţeleagă că morala a existat în politică.

Lui Corneliu Coposu i s-a spus preşedintele moral al României, era continuatorul, omul cel mai apropiat, secretarul lui Iuliu Maniu... celălalt mare om politic dintre cele două Războaie, care erau un fel de reper moral, de stâlp moral al societăţii româneşti. Singurul om politic din România care în loc să lupte ca să ajungă la putere, refuza să ajungă la putere atunci când ajungerea la putere îl obliga să tranzacţioneze ideile", a declarat Ana Blandiana.

Scriitoarea consideră un lucru extraordinar mai ales pentru tineri faptul că încă există în viaţă oamenii care l-au cunoscut pe Corneliu Coposu şi care pot să povestească şi să transmită mai departe întâmplările şi detaliile importante din viaţa Seniorului.

Destinul lui Corneliu Coposu este, în viziunea Anei Blandiana, pe cât de dramatic pe atât de strălucitor.

"Un destin dramatic, dar în acelaşi timp profund strălucitor pentru că ce poate fi mai extraordinar decât chiar prin moartea ta să reuşeşti să marchezi istoria?! Asta s-a întâmplat cu domnul Coposu. Fără dispariţia lui înainte de alegerile din 96 în România nu s-ar fi produs rotaţia la putere care s-a produs atunci şi fără de care nu avea cum să se pună problema integrării euroatlantice", a adăugat scriitoarea.