Biblioterapia acţionează asupra minţii şi a corpului

Biblioterapia aduce atât beneficii strict psihologice, cât şi rezultate în reabilitare şi în bolile cronice.

Se citeşte pentru a învăţa, pentru relaxare, pentru a cunoaşte. Dar şi pentru a deveni persoane mai bune, a relaţiona mai bine cu ceilalţi sau chiar pentru vindecare. Un număr tot mai mare de studii arată modul în care cărţile sunt o sursă inepuizabilă de bunăstare, psihologică şi nu numai: un studiu recent efectuat de Universitatea suedeză din Gothenburg, realizat pe un grup de femei cu boli care le-au redus capacitatea de a lucra, a arătat, de exemplu, că cititul de romane duce într-un timp scurt la o stare mai bună şi, de asemenea, se fac progrese substanţiale în reabilitare. Autorii au raportat că boala reprimase dorinţa de a citi o carte bună chiar şi cititoarelor celor mai asidue. Dar apoi, femeile au început să citească: unele citeau poveşti în care se reflecta propria lor situaţie, altele alegeau texte de pură evadare din situaţie. Toate au recunoscut că au găsit consolare în cărţi şi au putut să se întoarcă la locul de muncă mai devreme decât se aşteptau.

Biblioterapia ia naştere la începutul anilor 1900 în SUA, atunci când psihiatrul William Menninger a început să prescrie cărţi pentru pacienţii săi, observând îmbunătăţiri majore. Este vorba întotdeauna de lectură aleasă, concepută special pentru fiecare pacient în parte şi pentru momentul cu care el se confruntă. O carte nu trebuie să fie niciodată o impunere, fiecare alegere trebuie să fie justificată: se pot sugera cărţi de diferite genuri, de la romane la teatru, de la poezie la eseuri care ajută să se înţeleagă mai bine propria stare dintr-un punct de vedere clinic sau filozofic, culminând cu clasicii - Seneca, Tacito sau Cicero care sunt o sursă nesfârşită de idei. Mecanismul prin care cartea "vindecă" este, de fapt, capacitatea sa de a deschide mintea: suferinţa, fie fizică sau psihologică, conduce la izolare, în timp ce cărţile conectează cu lumea. Prin poveşti, cititorii se pot identifica cu personajele, prin afinitate sau contrast, fiind încurajaţi la comportamente care ajută să se iasă din disconfort.

Biblioterapia este adesea utilizată la pacienţii cu boli psihice (cum ar fi tulburările de anxietate, depresie, probleme de alimentaţie), dar poate fi un sprijin valoros şi în cazul unor boli organice, de la cele de cancer la cele cardiologice. Francesco Bovenzi, preşedinte al Asociatiei Naţionale de Cardiologie şi şeful secţiei de Cardiologie la Spitalul din Lucca, Italia, a efectuat un studiu pe 30 de pacienţi internaţi în spital cu boli de inimă, pentru a vedea dacă citirea unei cărţi de poezii alese în acest scop (intitulată "Inima are nevoie de poezie") poate avea efecte pozitive asupra stării de sănătate a bolnavilor. "Sunt versuri simple, care ating teme universale. Satisfacţia pacienţilor este mare şi, în plus faţă de evaluarea efectelor organice încă în curs de desfăşurare, am văzut deja o îmbunătăţire în relaţia cu medicii - a relatat Bovenzi pentru publicaţia Corriere. Nu este puţin, deoarece poezia nu dilată în mod direct arterele coronare, dar cu siguranţă poate da pacientului o stare de bine, să stabilească un dialog de ​​încredere cu medicii şi, prin urmare, îl ajută să urmeze mai mult terapiile". "O atitudine psihologică pozitivă faţă de boală, oricare ar fi ea, serveşte la vindecare mai rapid şi mai bine. Cărţile, în special atunci când sunt prescrise în contextul unei evoluţii critice, ajută la descoperirea în interior a capacităţii de a răspunde mai eficient - spune Mininno. Mai mult decât atât, ajută la prevenirea bolilor. Unele experienţe din Marea Britanie au arătat că biblioterapia la pacienţii cu atacuri de anxietate şi de panică reduc accesul la Spitalul de urgenţă".

Efecte secundare periculoase - Oricine poate citi - o demonstrează experienţele efectuate cu succes pe pacienţi cu boli psihice severe, în proiectele din închisori, datele obţinute la copii şi adolescenţi care combat, cu ajutorul biblioterapiei, simptomele de agresiune. Dar, fiind folosite ca "medicament", cărţile au "efecte secundare"? "Desigur" - răspunde Mininno. Cărţi de auto-ajutor, care promit vindecări spontane, de exemplu, sunt periculoase, deoarece înşeală pacienţii că găsesc pentru problemele lor soluţii rapide, care nu există. Un efect diferit poate avea un volum care abordează starea pacientului cu claritate şi fără promisiuni false. Există totuşi două tipuri de cărţi care nu ar trebui să fie prescrise în niciun fel: cele violente sau de groază şi textele de pseudo–erotism, care sunt, de fapt, pornografice. Primul satisface gustul pentru macabru, dar nu se ocupă de agresiunea din pacient aşa cum cred unii în mod eronat, iar cel de-al doilea se vinde pentru morbiditatea sa, dar nu ajută pentru a găsi un echilibru sexual".

Nu toate cărţile vindecă şi nu toate sunt "bune" pentru creşterea noastră interioară. Lectura este bună chiar şi atunci când nu suntem bolnavi, dar suntem doar în căutarea unui text (eseu sau roman, nu contează), care ne poate ajuta într-un moment delicat al existenţei nostre. În acest caz, alegerea este liberă, eventual cu consultarea unui psiholog, ca să fie cea "corectă". În afară de faptul că putem cere indicaţii experţilor din industrie (bibliotecarii cu experienţă în librării sunt acum aproape pe cale de dispariţie), ar trebui să răsfoim bine cartea, dincolo de titlu, pentru a înţelege despre ce este vorba. "Viaţa este prea scurtă pentru a citi cărţi proaste", conform motto-ului folosit de doi terapeuţi din Londra, Ella Berthoud şi Susan Elderkin, care în urmă cu câteva săptămâni au publicat un ghid pentru biblioterapie, numit The novel cure ("Vindecarea prin romane"), care demonstrează că pentru orice caz din viaţă se poate găsi ajutorul într-un text mai mult sau mai puţin clasic. De exemplu, dacă ţi-ai pierdut locul de muncă ar putea servi citirea cărţii Bartleby copistul de Herman Melville şi dacă te simţi copleşit de stres şi de lipsă de idealuri ar putea fi utilizat Tess D’Urbervilles de Thomas Hardy. Din păcate, pentru cei care nu iubesc lectura, acestea sunt sfaturi care ar putea să nu fie ascultate.

Cărţile sunt valoroase pentru sănătatea noastră fizică şi mentală. Un mesaj care ar trebui transmis copiilor noştri, deoarece cititorii buni se formează la o vârstă fragedă.