Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atacă modificările Codului Penal la CCR

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atacă la Curtea Constituţională (CCR) modificările aduse de deputaţi Codului Penal, prin care preşedintele României, deputaţii şi senatorii sunt scoşi din definiţia ''funcţionarilor publici''. Convocarea Secţiilor Unite s-a făcut de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casatie şi Justiţie, sediul central din strada Batiştei Bucuresti (Epoch Times România)
Loredana Diacu
12.12.2013

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atacă la Curtea Constituţională (CCR) modificările aduse de deputaţi Codului Penal, prin care preşedintele României, deputaţii şi senatorii sunt scoşi din definiţia ''funcţionarilor publici''. Convocarea Secţiilor Unite s-a făcut de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi la Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal”, informează un comunicat al instituţiei.

Şi PDL a contestat joi la CCR modificările Codului Penal. Fostul ministru al justiţiei a declarat că modificările aduse Codului penal contravin prevederilor unor acte normative ce fac parte dintr-un pachet legislativ privind statul de drept şi menţinerea integrităţii, care este parte a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, încheiat de România cu Comisia Europeană.

"Este vorba despre obligaţii care ţin de statutul României în UE, de aceea este atât de gravă modificarea", a spus Predoiu.

Predoiu a precizat că PDL semnalează încălcarea articolului 16 din Constituţie, care stipulează că: (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări şi (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Modificările Codului Penal pe care PDL le contestă la CCR îi pun pe parlamentari şi pe baronii locali mai presus de lege, conferindu-le primilor o superimunitate în timp ce autorităţilor din teritoriu li se dă dreptul de a fura banii publici liniştiţi.

Camera Deputaţilor a adoptat marţi două modificări la Codul Penal prin care aleşii din parlament şi din teritoriu devin aproape de neatins în faţa Justiţiei. O primă modificare a Codului Penal îi scoate pe parlamentari din categoria funcţionarilor publici, ceea ce înseamnă că aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu sau conflictul de interese.

În al doilea rând, deputaţii au "amendat" articolul 253 din Codul penal, introducând un aliniat care dezincriminează furtul din banul public, permiţându-le autorităţilor din teritoriu (şi miniştrilor) care gestionează banul public sa contracteze lucrări către firme conduse/deţinute de familiile lor, fără să rişte să fie declaraţi incompatibili de ANI, cu toate consecinţele ce decurg.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor