În ciuda tuturor presiunilor, Ponta anunţă intrarea în vigoare a Codului Penal

În ciuda tuturor presiunilor, deşi DNA a insistat că noile prevederi ale Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală care vor intra în vigoare la 1 februarie, favorizează persoanele investigate şi există posibilitatea modificării acestora prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, premierul Victor Ponta a anunţat că noile coduri vor intra în vigoare după cum a fost stabilit, respectiv sâmbătă.

"Codul penal şi codul de procedură penală intră în vigoare de la 1 februarie. (...) Sunt coduri moderne.(...) Important este că nu mai amânăm pentru că nu mai putem amâna după 4 ani de zile", a declarat Victor Ponta, adăugând că speră să nu se ajungă la situaţia în care să fie criticat de Emil Boc şi Cătălin Predoiu, cei care le-au realizat, potrivit Evz.ro

Guvernul poate emite o ordonanţă de urgenţă prin care să modifice Codul Penal, aşa cum solicită DNA, numai după ce ministrul Justiţiei va discuta cu oficialii Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi, Parchetului şi Comisiei Europene şi se vor pune toţi de acord, declara premierul Ponta, la finalul lunii decembrie.

"În măsura în care sunt necesare modificări la Codul Penal, care va intra în vigoare la 1 februarie, poate fi adoptată o ordonanţă de urgenţă numai în ultima săptămână din ianuarie, cu cinci zile înainte de 1 februarie. Ministrului Justiţiei i-am cerut ca, dacă are vreo modificare, să meargă şi să aibă discuţii foarte clare cu CSM, cu ÎCCJ, cu Parchetul General, să traducă modificările şi să le trimită la Comisie, ca să nu mai apară discuţii şi interpretări. În măsura în care toată lumea este de acord, evident că vom adopta; dacă nu este toată lumea de acord, nu adoptăm nimic prin ordonanţă de urgenţă", a declarat atunci premierul Ponta.

Ponta merge înainte deşi mai multe instituţii au cerut amânarea intrării în vigoare

Ponta trebuie să amâne aplicarea noilor coduri – Penal şi de Procedură penală – până în septembrie, când începe un nou an judiciar. În această perioadă, Guvernul trebuie să adopte propunerile DNA şi DIICOT, aşa cum au fost transmise Ministerului Justiţiei", a declarat miercuri europarlamentarul PDL Monica Macovei.

Înalta Curte de Justiţie, DNA, DIICOT, preşedintele CSM, precum şi specialişti în domeniu au semnalat probleme privind intrarea în vigoare a noilor coduri la 1 februarie 2014. DNA şi DIICOT au transmis în scris Ministerului Justiţiei erorile din noile coduri şi au propus soluţii, pe care Guvernul este obligat să le adopte întocmai, pentru ca justiţia penală să funcţioneze şi după 1 februarie 2014. Îngrijorările cele mai mari sunt legate de o serie de aspecte precum: modul în care se vor administra tehnicile speciale de investigare; neclarităţile privind interceptarea comunicaţiilor, care pot duce la interpretări diferite; modul în care va fi determinată legea penală mai favorabilă; interpretarea prescripţiei răspunderii penale; lipsa de personal care poate duce la blocarea sistemului judiciar: 150 de judecători şi 350 de grefieri necesari pentru aplicarea eficientă a noilor Coduri.

Fostul ministru al Justiţei îi atrage atenţia premierului Victor Ponta că "nu mai poate susţine că nu a ştiut despre problemele care vor apărea odată cu 1 februarie 2014 şi, alături de ministrul Justiţiei, va purta întreaga răspundere pentru acestea."

Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat recent că o prevedere din noul Cod de Procedură Penală face practic "inutile" interceptările comunicaţiilor, în condiţiile în care, înainte de a se obţine autorizaţie pentru acestea, persoana în cauză va trebui înştiinţată că este urmărită penal.

„Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a declarat Kovesi.

Aceasta a adăugat că, pentru a se dispune începerea urmăririi penale împotriva unui ministru, va fi necesară o aprobare din partea Parlamentului, ceea ce înseamnă că, din acel moment, "practic, investigaţia devine publică".

"Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor. (...) Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil", a declarat procurorul şef al DNA, citată de Mediafax.

„Dacă procurorii nu pot strânge probe prin intermediul interceptărilor telefonice autorizate de judecători înainte de a merge în faţa Parlamentului pentru obţinerea avizului, e greu de crezut că dosarul va fi suficient de convingător pentru ca acesta să fie acordat. Practic această prevedere blochează anchetele în cazuri de mare corupţie”, scrie Expert Forum.

„Preşedinta ÎCCJ, judecătoarea Livia Stânciu, DNA-ul, DIICOT-ul, mai multe ONG-uri, îl roagă de mai multe luni pe Victor Ponta să corecteze această situaţie. La Palatul Victoria, tăcere deplină. Noua Republică se alătură acestor demersuri, cere premierului USL să pună statul de drept deasupra intereselor de partid şi personale şi solicită emiterea de urgenţă a unei ordonanţe care să corecteze acele prevederi care ar permite ca, de la 1 februarie, corupţii să nu mai aibă nici o teamă de DNA”, a declarat Mihai Neamţu.

Modificarea Codului Penal, criticată în MCV pentru România

Comisia Europeană a publicat raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România, care critică în termeni duri Parlamentul, în special din cauza modificărilor aduse Codului Penal în „marţea neagră”.

"Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate", a afirmat Mark Gray.

Potrivit CE, modificarea rapidă şi netransparentă a Codului Penal în luna decembrie 2013, în ziua intrată în istorie drept „marţea neagră”, "a dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei", fiind văzută ca o atingere adusă sistemului de combatere a corupţiei şi de promovare a integrităţii, în ciuda faptului că CCR a declarat această modificare neconstituţională.

Europarlamentarul Monica Macovei a precizat că „USL a vrut să aibă superimunităţi, a vrut să scoată parlamentarii de sub un sfert din pedepsele Codului Penal, să nu mai răspundă pentru încălcarea legii, liderii USL i-au atacat pe magistraţi, au spus că sunt dosare politice – adică au făcut tot ce puteau pentru că România să aibă un raport MCV catastrofal”.

Cine este responsabil, Predoiu sau Ponta?

Europarlamentarul Cristian Preda a scris pe contul său de Facebook:

„Văd că intrarea în vigoare a Codului penal şi a celui de procedură penală a născut două reacţii critice:

- unii spun că responsabil e Cătălin Predoiu, care a propus varianta votată pe când el era ministrul justiţiei şi n-a ţinut seama de criticile formulate de experţi;

- alţii arată cu degetul spre Ponta, care era la adoptare vicepreşedinte la comisia juridică, iar acum, premier fiind, nu vrea o amânare care ar îngădui corecturi rezonabile.

S-ar cuveni să avem clarificări de la amândoi, mai ales că sunt jurişti şi unul, şi celălalt. Poate fac o conferinţă de presă comună...”

Jurnalistul Mircea Marian face lumină

„Dacă cineva are vreun dubiu de unde au apărut toate nenorocirile astea din codul de procedură penală, care practic distrug DNA-ul, vă spun cine a fost preşedintele subcomisiei de cod penal şi de procedură penală, sub conducerea căruia au fost modificate aceste acte, în legislatura 2008-2012: Victor Ponta”, a declarat jurnalistul Mircea Marian, EvZ.