Austria ar putea sfida Bruxelles-ul îndreptându-se către Grupul de la Vişegrad

Austria ar putea pune capăt obiectivelor UE pentru o uniune mai integrată prin faptul că şi-ar putea muta atenţia asupra aliaţilor regionali din grupul de la Vişegrad pe fondul temerilor că ţara este slab reprezentată în blocul european.

Sebastian Kurz este pe cale să devină cel mai tânăr lider al continentului european, după ce a ieşit pe primul loc în sondajele publicate luna trecută privind alegerile din Austria.

Se estimează că partidul lui Kurz – Partidul Popular Austriac – va forma o coaliţie cu Partidul Libertăţii de extremă dreapta (FPO), care a promovat de mult timp distanţarea de UE şi apropierea de Grupul de la Vişegrad (V4) – o alianţă formată din Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia.

Acum, în condiţiile în care Austria va prelua în curând preşedinţia Consiliului UE, unii experţi au precizat că, prin alăturarea la grupul de patru state anti-imigraţie, Vienei i s-ar putea oferi şansa de a influenţa deciziile într-o manieră în care nu o poate face în interiorul blocului.

Politicianul Paul Luif a avertizat eurofilii că Austria nu are o strânsă cooperare cu partenerii din UE şi este necesar ca această ţara să aibă un “punct de vedere de larg”.

Statele UE mai mici s-au plâns de mult timp de faptul că nu pot influenţa luarea de decizii în interiorul blocului, o problemă care a devenit un factor puternic în spatele deciziei Marii Britanii de a părăsi proictul european.

În plus, expertul a susţinut că statele mai mari, precum Franţa şi Germania, vor avea un control chiar mai mare asupra naţiunilor mai slab reprezentate după ce se va finaliza Brexitul.

Scriind în Die Presse, Luif a precizat: “Austria nu are o cooperare strânsă cu partenerii din UE şi interesele sale sunt, prin urmare, greu de pus în aplicare.

“Cooperarea ad hoc pe unele probleme tehnice cu parteneri UE, care este menţionată deseori, este cu greu potrivită pentru influenţarea proceselor decizionale ale Uniunii.

“Majoritatea deciziilor la nivelul UE sunt ‘acorduri la pachet’, în care un stat obţine un avantaj în sectorul mediului înconjurător, de exemplu, dar, în schimb, face concesii financiare către un partener sau parteneri.

“Totuşi, acest lucru poate fi realizat doar printr-o cooperare pe termen lung care acoperă un număr mare de decizii la nivelul UE”.

Luif a mai afirmat că statele mai mici UE, precum Austria, vor trebui să se protejeze în viitor împotriva paternalismului manifestat de ţări precum Germania şi Franţa, în special după ce Marea Britanie va ieşi din blocul european.

Liderii V4 au refuzat anterior cotele obligatorii impuse de UE pentru relocalizarea imigranţilor şi au respins de asemenea reforme propuse de blocul european care urmăresc să transfere mai multă putere de la guvernele naţionale către instituţiile din Bruxelles.

Şi orientarea Austriei spre alianţa central-europeană V4 ar putea avea un efect puternic în sânul Uniunii.

Într-o scrisoare adresată luna trecută noului lider austriac, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a cerut lui Kurz să construiască un “guvern pro-european”, un avertisment clar împotriva încheierii unei alianţe cu FPO.

Juncker a scris: “În curând, Austria va juca un rol semnificativ în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene.

“În timpul mandatului Austriei vor trebui să fie luate mai multe decizii importante privind Uniunea Europeană.

“Prin urmare, vă doresc succes în construirea unui guvern stabil şi pro-european şi aştept să lucrăm împreună în viitor”.