Expert în apărare: armata UE va servi doar intereselor Franţei

Cercetătorul polonez Andrzej Talaga a avertizat că o astfel de forţă europeană va deveni mult prea dominată de Franţa, însemnând că interesele strategice ale Europei de Nord şi Est vor fi neglijate.

El a precizat că propunerile pentru o nouă armată UE au făcut parte din visul lui Macron pentru un “stat european”, dar vor duce la o slăbire a NATO şi îi vor oferi preşedintelui rus Vladimir Putin un obiectiv deschis.

Într-un discurs susţinut la Universitatea Sorbona din Paris în urmă cu câteva zile, preşedintele francez a cerut crearea unei forţe europene şi a unui buget comun pentru apărare, precum şi integrarea completă a zonei euro.

Remarcile sale au avut loc după un discurs similar al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a susţinut în mod deschis crearea unei armate europene pentru a extinde puterea globală a blocului.

Dar Talaga, expert în apărare la think tank-ul Warsaw Enterprise Institute, a declarat pentru Euractiv că înfiinţarea unei armate europene va duce UE într-o zonă periculoasă.

“Obiectivul lui Macron este o federaţie – un stat european şi, prin urmare, puteţi susţine că acesta ar trebui să aibă propria sa armată. Nimic nu indică faptul că [această armată] va fi creată de fapt curând.

“Dar direcţia gândirii lui Macron naşte îngrijorări deoarece reformele propuse de el vor slăbi în mod evident NATO, cea mai de succes alianţă militară din istoria omenirii, şi pe care Polonia şi-a mizat supravieţuirea."

“Din perspectiva Franţei, viziunea – dacă este realizată – este excelentă din moment ce va fi un punct de sprijin pentru capabilităţile militare ale Republicii. Apoi, această putere de intervenţie propusă pentru UE va fi pur şi simplu un braţ mai lung al armatei franceze."

Talaga a evidenţiat faptul că, în prezent, doar trei ţări occidentale au capabilităţi militare pentru a desfăşura campanii independente – SUA, Marea Britanie şi Franţa – dintre care doar una va fi membră UE după 2019.

În plus, el a declarat că UE va fi capabilă să folosească o astfel de forţă, al cărei nucleu va fi francez, pentru a impune propria sa viziune (privind lumea) asupra acelor state membre mai reticente în legătură cu o uniune şi mai integrată.

El a declarat: “Cea mai puternică armată în UE îşi va impune în mod natural viziunea şi strategia asupra celorlalţi participanţi la proiect şi, în cele din urmă, va stabili propriile obiective ca fiind obiectivele comunităţii.

“În ceea ce priveşte celelalte ţări europene, în special pentru cele din partea estică, Franţa nu împărtăşeşte ameninţările strategice la adresa lor, aşadar o comunitate comună a apărării ar însemna un pas în abis. În privinţa acestui lucru nu există un teren comun între Paris şi noi”.

Talaga a concluzionat: “Un lucru este stabilit: doctrina va lua mult mai mult în considerare ameninţările din Africa de Nord decât cele dinspre Rusia. Experimente de acest gen ar putea fi echivalentul unei sinucideri pentru Polonia, motiv pentru care putem avea un singur şi simplu răspuns la viziunile lui Macron: Nu”.

Polonia, alături de Ungaria şi Republica Cehă, este implicată în prezent în mai multe dispute cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte probleme legate de imigraţie, suveranitate şi aplicarea statul de drept. România încă bombăne în surdină pe acest subiect, deşi împartăşeşte lipsa de entuziasm la adresa refugiaţilor, pe care o au ţările de la Vişegrad.

Multe state estice din UE, care au ieşit în anii 1990 de sub decenii de dictatură şi îndoctrinare comunistă, sunt prudente cu privire la viteza şi amploarea planurilor de integrare prezentate de Macron.