UE cere Londrei să plătească 49 miliarde de euro pentru a fi lansate negocierile privind comerţul

Mass media germană a precizat că un grup de ţări UE, conduse de cancelarul german Angela Merkel, au adoptat o linie dură cu privire la aşa zisa factură pentru Brexit înaintea unui summit al Consiliului European care se va desfăşura în luna decembrie.

Pe lângă angajamentul Marii Britanii de a-şi acoperi partea din contribuţii până la sfârşitul anului 2020, liderii europeni doresc o ofertă fermă în numerar în privinţa pensiilor şi proiectelor care se întind pe o durată mai lungă de timp.

Acest lucru va adăuga cel puţin alte 29,4 miliarde de euro la factura pe care ar trebui s-o plătească Marea Britanie, conform calculelor UE, ducând suma totală pusă pe umerii Londrei la aproximativ 49 miliarde de euro.

Totuşi, surse apropiate de negocieri au dezvăluit de asemenea că blocul va încerca să reducă efectele acestei lovituri prin retragerea cererii sale ca Londra să acopere costurile de relocalizare a doua agenţii UE pe continent.

Într-un discurs susţinut în oraşul italian Florenţa în 22 septembrie, premierul britanic Theresa May a declarat că ţara să îşi va onora partea din actualul Cadru Financiar Multianual – ciclul bugetar de şapte ani care stabileşte cheltuielile prioritate ale UE.

Soldul rămas al britanicilor pe baza mecanismului, care rămâne valabil până la sfârşitul anului 2020, este estimat la aproximativ 19,8 miliarde de euro.

De asemenea, premierul May şi-a asumat răspunderea pentru a îndeplini şi alte angajamente făcute de Marea Britanie în calitate de membră UE, inclusiv plăţi pentru programe pe termen lung precum planul privind refugiaţii ce a fost încheiat cu Turcia.

Miniştrii britanici nu au avut nicio obiecţie în privinţa achitării unei facturi de divorţ “justificată”, dar s-au opus ideii alocării de numerar ca o pârghie de influenţă în încercările lor de a determina blocul european să meargă mai departe cu discuţiile privind aspectul comercial.

Impasul a creat o mini-diviziune în cadrul UE, mulţi membri considerând că Marea Britanie a făcut suficiente concesii pentru a fi declanşată cea de-a doua fază a negocierilor.

Totuşi, mişcarea este blocată în mod absolut de Franţa şi Germania, care doresc mai multe asigurări în privinţa cash-ului, din moment ce ambele ţări vor deveni cei mai mari contributori la proiectul european după finalizarea Brexitului.

O sursă apropiată de negocieri a declarat ziarului german WirtschaftsWoche: “Dorim angajamente din partea britanicilor pentru pensii şi pentru obligaţiile comune de plată ce se întind după anul 2020”.

WirtschaftsWoche a mai afirmat că acest lucru “va necesita ca premierul Theresa May să pună pe masă cu 30 miliarde de euro mai mult decât a promis până acum” – o propunere greu de vândut în ţară de către liderul britanic.

De asemenea, mass media germană a raportat că cele mai noi cereri ale blocului nu menţionează niciun fel de obligaţii financiare viitoare pentru britanici, precum acoperirea default-urilor în cazul creditelor plătite de Banca Europeană de Investiţii.

Diverşi oficiali britanici consideră că au oferit Uniunii Europene cât de mult au putut din punct de vedere politic în acest stadiu, şi că acum este obligaţia celor 27 de state de membre să lanseze discuţiile privind încheierea unui acord comercial.

La summitul de luna trecută al Consiliului UE, blocul a căzut de acord în privinţa începerii de discuţii interne pe tema acordului financiar cu Londra, dar Bruxelles-ul a declarat că nu a fost înregistrat până acum un progres suficient în privinţa negocierilor.