Aurescu: ”Atâta timp cât ocupaţia Crimeei se menţine, nu putem reduce sancţiunile impuse Rusiei”

”Avem nevoie de un sistem cât mai puternic de sancţiuni pentru a permite UE şi comunităţii internaţionale să negocieze eficient cu Rusia. Atâta timp cât Crimeea este în continuare ocupată, din perspectiva României, nu se va pune problema reducerii nivelului de sancţiuni la nivelul UE”, a declarat secretarul de stat MAE Bogdan Aurescu în cadrul dezbaterii „Ucraina: al doilea conflict îngheţat la frontierele României”, organizate de Fundaţia Universitară a Mării Negre.

Oficialul a apreciat că românii au o percepţie corectă faţă de situaţia de securitate din vecinătatea noastră. ”Pentru România summitul NATO a fost un sumit de succes. Există măsuri care contribuie la conturarea unei descurajări credibile a NATO pe flancul estic inclusiv în ziua de sud. S-a finalizat planul de măsuri de contingenţă pentru România şi s-a luat decizia constituirii Forţei de reacţie rapidă la care participă şi România. S-a decis plasarea unui comandament NATO pe teritoriul românesc. Preşedintele Obama a propus cooperarea între marina SUA, României şi Bulgariei - o decizie foarte favorabilă României”, a explicat oficialul.

În opinia lui Aurescu, există oportunităţi noi pentru România şi-n relaţia cu Ucraina, dat fiind că ţara noastră s-a pronunţat ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării vecine. România a fost primul stat care a ratificat acordul de asociere al Ucrainei la UE.
Secretarul de stat s-a referit şi la posibilitatea transnistrizării Ucrainei, arătând că există similitudini între pretextul apărării rusofonilor folosit de Federaţia Rusă în Transnistria şi Ucraina. Mai mult, Aurescu a arătat că zona de contact stabilită între Kiev şi separatişti poate avea scopul de a delimita o zonă de conflict îngheţat, dar ”încă nu avem pacificatori în Estul Ucrainei şi trebuie să blocăm o astfel de evoluţie”.

Diplomatul s-a referit şi la amânarea aplicării părţii acordului de asociere Ucraina-UE referitor la zona de liber schimb până la sfârşitul anului 2015, arătând că ”din punctul de vedere al României orice amânare a reformei în Ucraina este greşită pentru că 75-80% din AA reprezintă acquis european, iar reformarea profundă a societăţii ucrainene sub toate aspectele sale trebuie să continue pentru că Ucraina să devină un stat performant şi stabil”.

În opinia sa, conflictul din Ucraina este o ”bătălie între două sisteme de valori. Autoritarismul mercantilist se teme de sistemul democraţiei capitaliste liberale, chiar şi cu problemele sale, pentru ca acesta a fost scopul Parteneriatului Estic, să aducă în ţări precum Ucraina reforma unei societăţi”. O Ucraina reformată cu succes după model occidental ar reprezenta un pericol pentru Rusia din punct de vedere al propriului model de structurare a puterii.

La rândul său, Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a susţinut că ce se întâmplă în Ucraina poate fi o fereastră de oportunitate pentru România, din punct de vedere al intereselor economice şi al situaţiei geostrategice.
Fostul ambasador Sergiu Celac a vorbit despre o anumită ”Ukraine fatigue” prezentă în publicaţiile de analiză externă din străinătate şi despre faptul că nu există o ţară care să se preocupe de Ucraina atât de mult cum a făcut-o Polonia în mandatul fostului premier polonez Donald Tusk.

Conflictul din Ucraina este o bătălie între două sisteme de valori. Autoritarismul mercantilist se teme de sistemul democraţiei capitaliste liberale, chiar şi cu problemele sale. O Ucraina reformată cu succes după model occidental ar reprezenta un pericol pentru Rusia din punct de vedere al propriului model de structurare a puterii

”Forurile ad-hoc tind să se permanentizeze şi nu există niciun cavaler pe cal alb care să preia cauza Ucrainei”, a explicat Celac. În opinia sa, în contextul crizei ucrainene se vorbeşte tot mai mult despre Polonia şi România. ”Este interesul nostru să valorificăm această fereastră de oportunitate într-un mod activ şi sincer”, a adăugat fostul diplomat.

La rândul său, fostul ambasador Liviu Botta a afirmat că orice negociere între autorităţile de la Kiev şi separatişti nu va duce la soluţionarea conflictului. El consideră că soluţionarea conflictului trebuie negociată cu Moscova de către ”toate statele care înseamnă ceva şi sunt ascultate”. În opinia sa, principiul integrităţii teritoriale a Ucrainei trebuie reafirmat ferm de comunitatea internaţională.

Jurnalistul Emil Hurezeanu a vorbit despre un sondaj din Germania care arată că 40% dintre nemţii între 25 şi 50 de ani cred în posibilitatea izbucnirii unui nou Război Mondial. Pe de altă parte, el a subliniat că există un conflict între democraţia liberală cu probleme şi obosită, şi autoritarismul mercantilist sau capitalist, reprezentat de Rusia, China şi eventual Turcia. ”Aceste ţări reuşesc o oarecare stabilitate politică, o oarecare satisfacţie socială superioară celei din perioada experimentelor democratice occidentale din anii 1990. Ele testează dacă capitalismul autocratic poate învinge capitalismul democratic”. Rusia testează şi posibilităţile de rezistenţă ale celorlalţi vecini iar din această perspectivă şi-a atins scopul”, a explicat jurnalistul. Hurezeanu consideră că Europa şi-a descoperit identitatea militară şi de securitate la ultimul summit NATO.

La rândul său, sociologul Darie Cristea a prezentat un sondaj realizat în luna septembrie de INSCOP care arată că românii se declară îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Conform rezultatelor, 67,3% din români se declară îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi, iar 30,1% sunt puţin sau deloc îngrijoraţi, în timp ce doar 0,9% nu au auzit despre situaţia din ţara vecină. Faţă de o cercetare similară realizată în luna mai, se observă o creştere a ponderii românilor îngrijoraţi de situaţia din Ucraina. Atunci, 61,9% din români erau îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi, 35,7% erau puţin sau deloc îngrijoraţi, iar 0,8% nu auziseră de acest conflict.