După şapte luni de la înlăturarea lui Ianukovici, Ucraina nu a pus capăt corupţiei

Ucrainenii au în continuare în minte luxul vilei fostului lor preşedinte Viktor Ianukovici, dar în cele şapte luni de la destituirea acestuia ţara nu a progresat deloc în combaterea corupţiei, una dintre revendicările contestatarilor mişcării euromaidan, comentează miercuri AFP.

Într-o ţară în care salariul mediu lunar nu depăşeşte 200 de euro, cei 8,5 miliarde de euro pe care regimul Ianukovici i-a deturnat în decurs de patru ani au de ce să provoace ameţeli.

Dar chiar în viaţa curentă, cazurile de dare de mită devin omniprezente. Potrivit unui sondaj Gallup publicat în mai, o treime dintre ucraineni recunosc că au recurs deja la corupţie, plătind mită unui poliţist pentru a evita o amendă, unui medic pentru a fi mai bine îngrijiţi sau pentru a-şi face copilul să intre la universitate.

Organizaţia Transparency Internaţional clasează ţara pe poziţia 144 pe plan mondial, potrivit indicelui său privind corupţia, pe aceeaşi treaptă cu Nigeria.

'Potrivit opiniei dominante din Ucraina, corupţia e un lucru bun. Un om integru este o excepţie', rezumă fostul ministru al economiei Pavlo Şeremeta, care a demisionat recent pentru a protesta împotriva ritmului lent al reformelor.

Tetiana Cernovol, o fostă jurnalistă devenită principala responsabilă cu lupta împotriva corupţiei, a demisionat de asemenea luna trecută, denunţând 'lipsa de voinţă politică' a noilor lideri de la Kiev.

Săptămâna trecută, parlamentul a trebuit să se reunească de trei ori înainte de a adopta o singură parte a proiectului legii 'mâini curate', spre mânia manifestanţilor, care au incendiat pneuri în afara clădirii înainte de a arunca un deputat - fost consilier al lui Ianukovici - într-o ladă de gunoi.

În termenii noii legi, funcţionarii, inclusiv miniştrii, vor trebui să-şi justifice patrimoniul şi veniturile, iar cei care nu vor putea să o facă vor fi excluşi din atribuţiile publice timp de cel puţin cinci ani.

Textul vizează şi epurarea funcţionarilor publici de foste cadre ale vechiului regim, în special cei care au fost implicaţi în reprimarea manifestanţilor iarnă trecută, ca şi a funcţionarilor legaţi de separatişti şi de guvernul rus.

Deputaţii nu au votat însă înfiinţarea unei brigăzi anticorupţie care i-ar fi putut ancheta pe larg pe cei mai înalţi demnitari, cu efective suficient de bine plătite pentru a rezista tentaţiei de a primi mită.

'Este o ruşine' , a comentat pe Twitter premierul Arseni Iaţeniuk după respingerea acestui proiect.

Cu o lună înainte de alegerile parlamentare anticipate din 26 octombrie, Iaţeniuk a trebuit să recunoască că guvernul său nu a reuşit să debaraseze sistemul judiciar de magistraţi corupţi sau incompetenţi şi nici poliţia de 'miliţiile sale de tip sovietic'.

'Noi nu am reuşit să ne atacăm corupţia şi nici să restructurăm sistemul', a admis el în cursul unei conferinţe internaţionale, explicând totuşi că Kievul a fost în acest timp acaparat de războiul împotriva separatiştilor în estul ţării.

Dar pentru Oleksi Khmara, preşedintele Transparency Internaţional din Ucraina, faptul că parlamentul este acelaşi ca sub fostul regim este esenţa problemei.'Majoritatea deputaţilor sunt susţinători ai lui Ianukovici sau au fost implicaţi activ în scandaluri de corupţie', a explicat el pentru AFP.

Actualul preşedinte Petro Poroşenko, el însuşi fost ministru al lui Ianukovici, a fost pus în cauză în diverse scandaluri în trecut. Şi prezenţa fiului său Oleksi pe lista candidaţilor la legislative îi atrag acuzaţia de nepotism.

Unii comentatori văd în 'mâinile curate' o operaţiune de cosmetizare preelectorală şi un mijloc pentru putere de a se debarasa de opozanţi.

'Guvernul nu face decât să vorbească despre reforme, dar el nu acţionează în mod real. Riscul este că sistemul să rămână putred' după alegeri, se teme Igor Koliuşko, director al Centrului pentru reforme politice şi juridice.