Aura Ion şi nămeţii din ţară coboară în sondaje Guvernul USL

Iarna în Bucureşti, munţi de zăpadă în faţa Palatului Victoria
Iarna în Bucureşti, munţi de zăpadă în faţa Palatului Victoria (Epoch Times România)

Moartea Aurei Ion şi a pilotului Adrian Iovan a accentuat nemulţumirea românilor faţă de Guvern. Povestea (reală) a supravieţuitorilor accidentului aşteptând preţ de şase ore salvarea în zăpadă, spaimă şi ger în timp ce autorităţile nu reuşeau să se coordoneze nicidecum, poate răsturna calculele electorale ale USL.

Un sondaj CSOP, efectuat la cererea Evenimentului Zilei şi B1 TV arată că 3 din 4 români consideră că dacă Executivul ar fi acţionat mai prompt, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion ar fi trăit şi astăzi. De această părere nu sunt doar opozanţii USL-ului ci şi mulţi dintre simpatizanţii coaliţiei. 67% dintre votanţii PSD şi 76% dintre votanţii PNL văd Guvernul responsabil de modul dezastruos în care au decurs căutările în munţi.

Emoţia (negativă) creată de moartea celor doi români, găsiţi finalmente de săteni şi de pădurari, nu de autorităţi, vine să accentueze nemulţumirea românilor faţă de modul în care USL gestionează economia acestei ţări.

De la începutul anului, nemulţumirile românilor sunt în creştere, conform sondajului CSOP. 57% dintre români nu sunt de acord cu modul în care premierul Victor Ponta gestionează economia în timp cer doar 27% apreciază guvernarea USL.

Nu mai demult de ieri seara, după şedinţa CSAT dedicată stabilirii responsabilităţii (vinei) pentru accidentul din Apuseni, preşedintele Băsescu a criticat "mascarada televizată a comandamentelor" a căror rol este doar "de a fi o acoperire pentru banii nemeritaţi şi nemunciţi" care se vor da firmelor clientelare care au contracte de deszăpezire, în timp ce dezăpezirea este făcută de jandarmi şi soldaţi. Se pare că această viziune este împărtăşită şi de marea majoritate a cetăţenilor acestei ţâri. 76% dintre români consideră că Executivul a fost luat prin surprindere de venirea iernii şi a ninsorilor iar 68% au considerat că Guvernul şi reprezentanţii săi din teritoriu au acţionat cu întârziere şi deficitar în procesul de deszăpezire.

Românii s-au declarat nemulţumiţi de ineficientă firmelor apropiate de PSD şi PNL care ar trebui să asigure deszăpezirea. 70% dintre cei intervievaţi au considerat că firmele de deszăpezire sunt controlate de apropiaţi ai partidelor de guvernare şi de aceea nu pot fi obligate să îşi facă datoria, informează evz.

Probabil ca mai toţi românii au văzut în presă fotogarafiile cu Miss World România 2009, Loredana Salanţă şi sora ei, făcând plajă în Bali, în timp ce firma lor, Societatea de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi se ocupa de deszăpezirea judeţului Dâmboviţa, încasând bani grei de la statul român. Imaginea celor două tinere, care au participat de-a lungul timpului la varii acţiuni caritabile alături de Tineretul Social Democrat (TSD), zâmbind fericit în soare în timp ce România gemea sub nămeţi, nu a fost de natură să ridice cota electorală PSD/USL. Nici faptul că firma lor este condusă de un director din firma afaceristului Nelu Iordache, cel care i-ar fi dat 200.000. de euro mită fostului ministru al transporturilor (PNL), Ovidiu Silaghi nu a fost o informaţie care să avantajeze USL.

În consecinţă, USL s-ar putea să aibă o surpriză neplăcută la alegerile europarlamentare din mai. USL adună 55%, însă cota sa de popularitate este de scădere, concomitent cu o creştere a Partidului Mişcarea Populară. După înscrierea Elenei Udrea în partid, PMP a crescut cu 2 puncte în sondaj şi trece în faţa PP-DD, cu 6%.

Strict legat de tragedia din Apuseni, 68% dintre românii ce au luat parte la sondaj nu au fost de acord cu modul în care fostul ministru al internelor, Radu Stroe a gestionat situaţia. Pe locul 2 în topul dezavuării publice este Victor Ponta. 54% dintre români nu sunt de acord cu modul în care şi-a exercitat premierul atribuţiile. Cei doi sunt urmaţi în topul nemulţumirii de ministrul Administraţiei, Liviu Dragnea şi de cel al Apărării, Mircea Duşa, cu 49%, respectiv 47% dezacord.

Sondajul a fost realizat în perioada 30 ianuarie - 1 februarie, telefonic (CATI - Computer Assisted Telephone Interview), pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă, cu acces fie la telefon fix, fie mobil. Eşantionul este aleator, reprezentativ în funcţie de mediul de rezidenţă (rural/ urban cu 5 straturi), regiunea de dezvoltare, sex, vârstă şi etnie, datele fiind ponderate pe aceste variabile în funcţie de referinţa INS. Marja de eroare a eşantionului este de +/- 3,1%.