Armenia renunţă la protocoalele pentru normalizarea relaţiilor cu Turcia

Armenia a anulat două protocoale din 2009 care urmăresc să normalizeze relaţiile bilaterale cu rivala regională Turcia, a declarat biroul prezidenţial al ţării din Caucaz.

Preşedintele armean Serzh Sarkisian a afirmat că acordul de normalizare a relaţiilor nu este valid, urmând ca detalii ale acestei decizii să fie publicate în viitorul apropiat, a declarat joi purtătorul de cuvânt al biroului prezidenţial, Vladimir Hakobian.

Mass media regională a precizat anterior că Sarkisian a declarat că este deschis la noi negocieri pentru normalizarea relaţiilor, însă “pe baza unor noi condiţii”.

Cele două protocoale, semnate de miniştrii de externe armean şi turc în oraşul elveţian Zurich în octombrie 2009, ar fi stabilit relaţii diplomatice între Ankara şi Erevan şi ar fi dus la redeschiderea graniţei dintre cele două ţări.

Totuşi, acordul nu a fost aprobat nici de Erevan şi nici de Ankara, iar parlamentele celor două ţări nu au reuşit să ratifice documentele. De asemenea, renunţarea la cele două protocoale a fost discutată de mult timp în Armenia.

În februarie 2015, Sarkisian a afirmat că a cerut preşedintelui Parlamentului armean, Galust Sahakian, să returneze protocoalele din moment ce “guvernul turc nu are voinţă politică, distorsionează spiritul şi caracterul protocoalelor şi îşi continuă politica de stabilire de precondiţii”.

În septembrie 2017, Sarkisian a declarat Adunării Generale a ONU că Armenia va declara protocoalele “inutile”, “nule şi neavenite” în primăvara acestui an dacă Ankara nu face progrese în vederea implementării lor.

“Conducerea Turciei greşeşte dacă consideră că acele documente pot fi ţinute ostatice pentru totdeauna şi ratificate doar cu cea mai bună ocazie din punctul lor de vedere”, a adăugat liderul armean.

În 21 februarie, ministrul armean de Externe, Edward Nalbandian, a declarat Parlamentului European că Erevanul este la un pas de a renunţa la protocoale, susţinând că Armenia a depus toate eforturile pentru finalizarea acordului, deşi Turcia “a ratat o şansă istorică de reconciliere”.

Turcia nu a comentat imediat intenţia Erevanului de a renunţa la acord.

Relaţiile dintre Turcia şi Armenia sunt tensionate de ani de zile din cauza punctelor de vedere diferite privind uciderea în masă a armenilor.

Masacrarea în masă şi deportarea a aproximativ 1,5 milioane de armeni în timpul primului război mondial de către turcii otomani sunt considerate de mulţi istorici şi câteva naţiuni ale lumii drept un genocid. Turcia obiectează, precizând că numărul armenilor ucişi ar fi fost mult mai mic şi că victimele au fost rezultatul unor conflicte civile şi nu a unui efort planificat de guvernul otoman pentru a anihila minoritatea creştină.

Totodată, Armenia este prinsă într-un conflict îndelungat cu Azerbaidjanul, un aliat al Turciei, cu privire la regiunea separatistă azeră Nagorno-Karabah, un conflict care a dus la închiderea graniţei turco-armene.

Nagorno-Karabah, o regiunea populată în principal de etnici armeni, şi-a declarat independenţa de Azerbaidjan în timpul unui război desfăşurat în perioada 1988-1994 în care au murit aproximativ 30.000 de persoane şi au fost strămutate alte câteva sute de mii.

Negocierile mediate pe plan internaţional cu implicarea aşa-zisului Grup de la Minsk din cadrul OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) a eşuat să ducă la soluţionarea tensiunilor. Grupul de la Minsk este condus de Franţa, Rusia şi SUA.