Sarkisian la ONU: Armenia ar putea renunţa la acordurile privind normalizarea legăturilor cu Turcia
În discursul adresat Adunării Generale a ONU, preşedintele armean Serzh Sarkisian a declarat că Erevanul va declara două protocoale pentru normalizarea relaţiilor cu Turcia ca fiind “nule şi neavenite” dacă Ankara nu face progrese în vederea implementării lor.
Preşedintele armean Serzh Sarkisian ia cuvântul la Adunarea Generală a ONU în New York, SUA, 19 septembrie 2017. (Captură Foto)
“Conducerea Turciei se înşeală dacă are impresia că acele documente pot fi ţinute ostatice pentru totdeauna şi ratificate când este cea mai potrivită ocazie în favoare lor”, a declarat Sarkisian Adunării Generale a ONU în New York.
Cele două protocoale, semnate de miniştrii de externe armean şi turc în Zurich în octombrie 2009, au stabilit relaţii diplomatice între Ankara şi Erevan şi au dus la redeschiderea graniţei comune dintre cele două ţări.
Dar niciunul dintre parlamentele celor două state nu a ratificat documentele.
Erevanul acuză Ankara că aşteaptă să ratifice protocoalelor în funcţie de o eventuală înţelegere în conflictul din regiunea Nagorno-Karabah.
Între timp, Turcia susţine că o decizie a Curţii Constituţionale din Armenia a impus precondiţii şi prevederi restrictive care afectează textul şi spiritul documentelor.
Sarkisian a negat acuzaţia turcilor şi a precizat că Armenia “va declara cele două protocoale nule şi neavenite din moment ce nu a fost înregistrat niciun progres în vederea implementării lor”.
“Vom întra în primăvara anului 2018 fără acele protocoale, care sunt inutile, după cum a demonstrat experienţa noastră”, a adăugat el.
Referitor la conflictul din regiunea separatistă azeră Nagorno-Karabah, Sarkisian a cerut autorităţilor din Baku să “recunoască şi să respecte dreptul populaţiei Artsakh de a-şi decide propriul viitor”.
Într-un referendum organizat în februarie 2017 de separatiştii ce controlează regiunea Nagorno-Karabah, numele regiunii a fost schimbat din Republica Nagorno-Karabah în Republica Artsakh. Totuşi, cele două nume sunt considerate sinonime.
Azerbaidjanul şi Armenia sunt prinse într-un conflict în regiunea azeră separatistă Nagorno-Karabah de mai mulţi ani.
Nagorno-Karabah, populată în principal de etnici armeni, şi-a declarat independenţa de Azerbaidjan în timpul unui război desfăşurat în perioada 1988-1994 care a dus la moartea a circa 30.000 de persoane şi strămutarea a sute de mii de persoane.
Negocierile intermediate pe plan internaţional, cu implicarea Grupului Minsk din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, au eşuat să soluţioneze conflictul. Grupul Minsk este condus de Franţa, Rusia şi SUA.
De asemenea, în 2016, Sarkisian a acuzat Azerbaidjanul că a comis mai multe crime de război împotriva populaţiei civile şi a prizonierilor de război.
