Juncker: aderarea la UE a tuturor ţărilor candidate din Balcani este deschisă din 2025

Jean-Claude Juncker a susţinut că statele balcanice care sunt în prezent candidate la aderarea la UE ar putea să intre în blocul de la Bruxelles până în 2025.

Afirmaţia sa a fost făcută datorită faptului că şefii UE intenţionează să primească Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia şi Albania în Uniunea Europeană în următorii şapte ani.

La o conferinţă de presă, Juncker a declarat: "Data de 2025 este deschisă tuturor ţărilor candidate. Şi în măsura în care o ţară candidată de atunci, de mai târziu, sau mai devreme, îndeplineşte toate criteriile de aderare, vom proceda astfel încât eforturile sale vor fi recunoscute de UE".

Serbia şi Muntenegru sunt văzute pe scară largă ca primele care vor adera la UE.

Cele două naţiuni negociază în prezent problemele pe care trebuie să le rezolve înainte de aderarea la UE.

De asemenea, se aşteaptă ca Macedonia şi Albania să primească undă verde pentru a începe negocierile de aderare în iunie.

Prim-ministrul albanez Edi Rama a declarat că verificarea judecătorilor şi a procurorilor - primul pas al reformelor sistemului judiciar despre care Bruxelles-ul a arătat că sunt esenţiale pentru deschiderea negocierilor - s-au soldat deja cu rezultate.

Rama a arătat că: "şaptesprezece judecători şi procurori de rang înalt au refuzat să fie verificaţi, deci nu mai fac parte din sistemul judiciar".

Bruxelles speră că intrarea Serbiei, Muntenegrului, Bosniei şi Herţegovinei, Kosovo, Macedoniei şi Albaniei în UE ar putea contribui la consolidarea controlului asupra migraţiei, deoarece mulţi migranţi călătoresc prin Balcani înainte de a ajunge în Europa.

De asemenea, blocul vede introducerea noilor state membre ca pe o metodă eficientă de combatere a influenţei lui Vladimir Putin în Balcani şi în Europa de Est.

Cu toate acestea, politica de extindere creată de Jean-Claude Juncker a fost foarte susţinută de Marea Britanie ca membru al UE, iar acum ar putea să se confrunte cu susţineri mai puţin entuziaste.

În acelaşi timp, planurile pentru cea mai mare extindere a UE în decurs de două decenii s-ar putea schimba drastic pentru statele membre existente, deoarece ar marca o creştere semnificativă a populaţiei fără impulsionarea corespunzătoare a PIB-ului.

Măsura de a permite mai multor ţări să intre în UE poate duce la o dezbinare extremă în cadrul blocului de la Bruxelles, unde unele ţări, inclusiv Germania, sunt reticente, în timp ce altele - de exemplu, Ungaria - doresc să accelereze procesul.