Armata birmaneză "comite abuzuri necontrolate în statul Kachin

În timp ce Birmania a fost lăudată în ultimele luni de diplomaţii occidentali că a pornit pe calea reformei, un proeminent grup pentru drepturile omului a declarat că luptele din nordul statului Kachin au condus la abuzuri grave, inclusiv viol, tortură şi execuţii.

Human Rights Watch a declarat că forţele guvernamentale birmaneze au ars recent oraşe întregi, au răpit femei, au blocat intrarea ajutorului în stat şi au obligat copiii să lucreze pentru armată. Guvernul a atacat civilii cu arme uşoare şi grele şi a folosit mine antipersonal, care sunt interzise în multe locuri din lume. În total, aproximativ 75.000 de oameni au fost strămutaţi de când conflictul a fost reînnoit vara trecută.

Mişcarea de independenţă Kachin şi aripa sa militară, Armata pentru Independenţa Kachin (KIA), au luptat împotriva armatei din Birmania din 1962, când junta militară a lui Ne Win a preluat puterea. Înainte de asta, statul era administrat independent de britanici şi a fost de acord să se alăture noii Uniuni a Birmaniei deoarece li s-a promis autonomia.

O încetare a focului a fost semnată în 1994, oferind Kachin o oarecare autonomie asupra anumitor porţiuni ale statului Kachin de-a lungul frontierei chineze. De atunci au avut loc lupte sporadice până în iunie anul trecut, la doar câteva luni înaintea alegerilor pentru un guvern civil.

În recentul conflict, după 17 ani de pace relativă, armata birmaneză a comis încălcări grave ale drepturilor omului, a declarat HRW. Grupul a adăugat că şi KIA a comis abuzuri de partea sa, în conflictul recent.

"Armata birmaneză comite abuzuri necontrolate în statul Kachin, în timp ce guvernul blochează ajutorul umanitar pentru cei care au mare nevoie", a afirmat într-o declaraţie Elaine Pearson, director adjunct pentru Asia al grupului de drepturile omului cu sediul în New York.

Pearson a cerut atât armatei cât şi rebelilor Kachin "să acţioneze pentru a preveni ca situaţie proastă a civililor să devină şi mai rea." Muncitorii din cadrul grupului de drepturi au vizitat nouă tabere cu persoane strămutate în Birmania şi în provincia învecinată Yunnan din China, intervievând mai mult de 100 de oameni înainte de a lansa ultimul său raport, publicat marţi.

"Ei [soldaţii armatei birmaneze] au spus ca noi, sătenii, facem parte din KIA şi că KIA sunt sătenii, şi de aceea au tras în noi. Soldaţii birmanezi ne-au spus să nu trecem de o anumită zonă sau vor trage în noi", a relatat o femeie în vârstă de 40 de ani, care locuieşte într-o tabără pentru persoanele strămutate de peste graniţă, în provincia Yunnan din China, pentru grupul de drepturile omului.

Ea a adăugat că soldaţii i-au zis, "Vom trage în oricine, tânăr sau bătrân, bărbat sau femeie, nu ne pasă", ia ulterior au adăugat, "Dacă bunicul face parte din KIA, atunci vom ucide şi părinţii şi nepoţii."

Unii martori a relatat că KIA a plantat mine antipersonal şi a utilizat soldaţi-copii, potrivit HRW.

"Trebuia să învăţăm cum să tragem cu arma, cum să mergem, cum să trăim, cum să ne comportăm şi cum să trăim în junglă, printre alte lucruri. [Formarea de bază] a durat trei luni. Peste 200 de copii se antrenau", a afirmat un soldat de 16 ani din cadrul KIA pentru HRW. Soldatul, care s-a prezentat ca "Maru P.," a adăugat că "cea mai mare parte dintre ei pregăteau mese pentru ofiţeri şi trimiteau scrisori."

Dar în acelaşi timp, KIA a pierdut accidental circa 40 de soldaţi, care au fost ucişi de minele terestre plasate chiar de ei, potrivit publicaţiei cu sediul în Tailanda, Irrawaddy.

"KIA a cartografiat insuficient unde au plasat mine", a declarat Matthew Smith, un cercetător cu HRW, pentru publicaţie, care a remarcat faptul că majoritatea abuzurilor au fost efectuate de armata birmaneză.

Puterile occidentale au cerut guvernului civil din Birmania să pună capăt conflictelor - unele dintre ele durând de câteva decenii - cu diferite grupuri rebele din ţară, ca parte a unui acord de a ridica sancţiunile impuse ţării din Asia de Sud-Est. Ei au cerut guvernului să elibereze toţi prizonierii politici şi să organizeze alegeri libere şi multipartite corecte.