Aripa minoritară din CSM cere prag semnificativ pentru abuzul în serviciu, "nu de 1 leu sau 2"

Sunt două poziţii contrare în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pe tema abuzului în serviciu. Şapte judecători sunt de părere că trebuie instituit un prag pentru această infracţiune, şi nu unul derizoriu, în timp ce alţi 11 nu doresc acest prag, reiese din dezbaterea organizată de Ministerul Justiţiei pe această temă.

"Suntem astăzi la o discuţie, aşa cum spune dl ministru, între profesionişti pe marginea abuzului în serviciu, cu toate implicaţiile generate de deciziile CCR - atât decizia din 2016, cât şi cea din 2017. CSM a discutat în Comisia 1 problema abuzului în serviciu, s-au diferenţiat două poziţii, una majoritară şi una minoritară. În ceea ce mă priveşte sunt pe poziţia minoritară, poziţie care consemna necesitatea instituirii unui prag valoric, spre deosebire de cealaltă poziţie.

Această poziţie (minoritară) e valabilă în prezent în lumina deciziilor CCR. Nu putem avansa o sumă în valoarea concretă, dar putem ţine cont de recomandările CCR, ale Comisiei de la Veneţia şi de toate cele menţionate de curţi europene care vorbesc de instituirea unui prag înalt, adică nu unul derizoriu (...) dvs. aveţi libertatea să hotărâţi, nu putem spune noi, dar e obligatoriu din punctul nostru de vedere să stabilim un prag care să conteze, nu unul de 1 leu sau 2 lei", a declarat judecătoarea Gabriela Baltag.

În plus, judecătoarea susţine că trebuie să existe o delimitare concretă faţă de celelalte răspunderi delictuale, în aşa fel încât răspunderea penală să intervină în situaţia în care celelalte răspunderi nu sunt incidente.

"Şapte judecători au exprimat această poziţie minoritară, 11 au fost de opinia majoritară, care nu doreşte prag", a precizat un alt reprezentant al CSM.

Pe de altă parte, un alt reprezentant al CSM poziţionat de partea opiniei majoritare, a subliniat că stabilirea unui prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu ar crea precedente şi premiere nu neaparat oportune. Astfel, trebuie să vedem că această infracţiune de abuz în serviciu nu e singura în Cod, există multe alte infracţiuni asemănătoare, cum ar fi delapidarea, sau alte infarctiuni de prejudiciu, s-ar ridica problema ca şi în aceste situaţii să se pună un prag, pentru a avea aceeaşi unitate de măsură. De asemenea, dacă s-ar impune prag ar trebui modificată şi legislaţia în materie de achiziţii publice, ar trebui încriminate anumite infracţiuni speciale în aceste domenii, acum acoperite doar de infracţiunea de abuz în serviciu, a subliniat judecătorul.

"Prin instituirea acestui prag s-ar ajunge la o situaţie bizară, ar fi o premieră, ar fi prima infracţiune din Codul nostru care ar avea stabilit, printre elementele constitutive un prag valoric. Nu mai sunt alte infracţiuni de prejudiciu sau de serviciu care să aibă stabilit printre elementele constituite un prag valoric. (...) Cu cât pragul e mai sus, am mai asista la o altă premieră, instituţia renunţării la urmărirea penală nu s-ar mai aplica", a mai subliniat reprezentantul CSM.

"Dacă totuşi se impune stabilirea unui prag valoric noi vedem o orientare pe statistica Ministerului Public. Să vedem acele decizii, hotărâri (...) prin care s-a considerat că fapta nu întruneşte gradul de pericol al unei infracţiuni sau s-a renunţat la urmărirea penală", a precizat judecătorul.

La rândul său, reprezentatul CSM Constantin Nicoale a arătat şi el că, dacă se pune prag pentru abuz în serviciu se creează precedente şi va fi "inadmisibil" să nu fie stabilit un prag şi pentru neglijenţa în serviciu, "o infracţiune mai puţin gravă".

Ministerul Justiţiei a organizat o dezbatere publică cu reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi profesiilor juridice liberale, cu privire la modificarea şi completarea dispoziţiilor din Codul Penal referitoare la abuzul în serviciu în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României.