Arhiva Dunărea poate fi consultată de „cercetători şi alte persoane interesate” la CNSAS

Celebra arhivă "Dunărea" este desecretizată începând de azi. Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a anunţat, printr-un comunicat, că „cercetătorii şi alte persoane interesate pot studia începând de miercuri, la sediul CNSAS, documente ale fostei Întreprinderi de Comerţ Exterior "Dunărea" a Securităţii comuniste”.

"Ca urmare a preluării de la foştii deţinători de arhivă, facem cunoscut că, începând de astăzi, 26.03.2014, la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.), pot fi studiate documentele din Fondul Operaţiuni Valutare Speciale (O.V.S.) - Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea", se arată în comunicatul CNSAS

În acelaşi comunicat, se mai precizează că Serviciul Român de Informaţii a predat către CNSAS vineri 1.498 dosare, însumând 3.128 volume. Dosarele, inclusiv cele legate întreprinderea "Dunărea" pot fi studiate de două categorii de persoane.

O primă categorie de persoane este reprezentată de cei care au fost urmăriţi de fosta Securitate şi care, în baza accesului la propriul dosar, pot accesa şi înscrisuri de la ICE Dunărea, "în măsura în care, prin verificările specifice, CNSAS găseşte informaţii întocmite de fosta poliţie politică şi reţinute în înscrisurile de la fosta întreprindere de comerţ exterior."

"ICE Dunărea" şi Dan Voiculescu

ICE Dunărea a fost întreprinderea prin care se desfăşura tot exportul României în perioada comunistă sub controlul strict al Securităţii. ICE Dunărea a fost înfiinţată în octombrie 1982 şi desfiinţată în aprilie 1990. A fost condusă, conform jurnalistului de investigaţii Dan Badea, de gen. mr. Aristotel Stamatoiu, gen.lt. Epifanie Amohnoaie, col. Gheorghe Badita şi col. Constantin Gavril. În 1989 avea 137 de angajati dintre care 115 ofiţeri. Mărfurile tranzacţionate variau, conform Revistei 22, de la armament la diamante artificiale. Guvernele şi serviciile secrete străine transferau în conturi secrete sume de bani în schimbul armamentului, permisiunii de a emigra pentru cetăţenii germani (Aussiedler) şi a altor bunuri şi servicii.

Deşi neagă că ar fi avut vreo legătură cu respectiva societate, Dan Voiculecu - declarat oficial de către CNSAS colaborator al fostei securităţi - pare să fi fost un om de bază în activitatea de export a României comuniste. În cadrul unei emisiuni de la B1TV, preşedintele Băsescu a declarat că pe diverse documente din arhiva "Dunărea Comercial" semnăturile lui Dan Voiculescu apar "pe diverse facturi".

Cea mai important firmă "străină" cu care a colaborat ICE Dunărea a fost Crescent, firmă creată în 1980 la Pireu la ordinul Direcţiei Securităţii Statului (DSS), pentru desfăşurarea de aport valutar special. Imediat după deschiderea reprezentanţei din Bucureşti, în 1982, Crescent a început să deruleze, sub conducerea lui Voiculescu, operaţiuni de export, realizând până la sfârşitul anului 1982 o cifră de afaceri de 100 milioane de dolari. În momentul în care regimul comunist a fost înlăturat de la putere, Voiculecu era Directorul General al Crescent.

La 24 de ani de la căderea comunismului, situaţia conturilor ICE Dunărea şi Crescent este încă incertă, cert este însă că personaje precum Dan Voiculescu s-au îmbogăţit.

Băsescu şi desecretizarea Dunărea

În noiembrie când Antena 3 a început să mediatizeze intens faptul că fiica lui Băsescu, Ioana, şi-a cumpărat 300 de ha de pământ în Călăraşi, cu bani împrumutaţi de la CEC, Băsescu a declarat public că scandalul în care l-au implicat Antenele lui Voiculescu are legătură cu faptul că a iniţiat o hotărâre CSAT de desecretizare a ultimei părţi a arhivei Dunărea. Şeful statului l-a acuzat pe Victor Ponta, partener de guvernare cu PC, partidul lui Dan Voiculescu, că a refuzat de două ori să semneze decizia CSAT de desecretizare a arhivei, pentru a acoperi trecutul "turnătorului Voiculescu" şi că toată vâltoarea mediatică legată de terenurile fiicei sale este doar praf în ochi.

În replică, patronul trustului de presă Intact a afirmat că arhiva şi dosarul Dunărea îl "lasă rece" pentru că nu are nicio implicare în ele. Mai mult, el cere desecretizarea grabnică a întregii arhive Dunărea.

Celor care se aşteaptă ca odată cu desecretizarea arhivelor securităţii să iasă la iveală scheleţii din dulapurile variilor politicieni sau moguli, le reamintim că, în noiembrie 2013, Theodor Stolojan declara că nu se aşteaptă la niciun fel de surprize pentru ca numele importante au fost "curăţate".

"Au trecut 24 de ani aproape, da? Dacă era ceva de curăţat, s-a curăţat în această arhivă. Documentele care puteau incrimina anumite persoane au fost curăţate. Nu mă aştept la mari surprize la deschiderea acestei arhive. Cred că ar fi trebuit făcută imediat, deschiderea ei imediată. Au trecut prea mulţi ani ca cei care ştiu că ar putea să păţească ceva ca urmare a unor documente încriminatoare să nu le fi curăţat la timp", a declarat pe 10 noiembrie Theodor Stolojan, la Digi24.

De altfel şi Băsescu anunţa în noiembrie că nu doreşte să „creeze aşteptări”: „N-aş vrea să creez aşteptări, Dunărea nu este Crescent, arhiva Crescent nu e în ţară”, a declarat preşedintele.