Apa din Moldova, la limita poluării admisibile: Din 233 de staţii de epurare, doar 8 funcţionează conform normelor

Republica Moldova a pierdut în ultimii 30 de ani aproape toate staţiile de epurare. Potrivit datelor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, din cele 233, câte mai sunt astăzi, doar 8 funcţionează în limitele normative. În lipsa investiţiilor, vechile staţii, construite încă în perioada sovietică, au ajuns bune doar de fier vechi, iar altele nu au mai fost construite.

Astfel, apele uzate sunt deversate în râuri fără a fi ecologizate. În consecinţă, râurile mici au atins cel mai înalt nivel de poluare. Astfel râul Ialpug a atins nivelul 5 de poluare - nivelul maxim. Pentru a evita epidemiile, autorităţile spun că tratează periodic râul cu clor.

„În 2010 am elaborat un proiect pentru reconstruirea staţiei de epurare care nu mai funcţionează demult. De aceea, în 2010, am trimis proiectul, în valoare de 24 milioane lei la Fondul Ecologic Naţional (FEN). Până în 2015 au fost alocate doar 2-3 milioane lei, deşi proiectul a fost acceptat şi aprobat”, a declarat primarul oraşului Comrat, Serghei Anastasov, în cadrul emisiunii „Pur şi Simplu” de la Europa Liberă.

Mai mult decât atât, acesta a subliniat că unele localităţi mult mai mici, cu circa 1000 locuitori, au primit 15 milioane lei pentru o staţie de epurare, arătându-se convins că împărţeala banilor se face în funcţie de culoarea politică, motiv pentru care nu a primit nici până acum banii pentru un proiect aprobat cu 9 ani în urmă la FEN.

Potrivit Alinei Botnariuc de la Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, în urma controalelor efectuate la staţiile de epurare, în cazul în care este depistată o deversare de apă sunt aplicate amenzi în valoare de 180-300 unităţi convenţionale.

Pe de altă parte, Anastasov a punctat că „nu ne aplică amenzi, ne scriu avertizări. Colaborăm împreună, întrucât ei înţeleg perfect situaţia, ea fiind la fel în toată ţara. Dacă ne vor amenda, asta nu va schimba cu nimic lucrurile, deoarece banii noştri sunt de la bugetul Republicii Moldova, asta însemnând că se vor amenda pe ei înşişi”.

„Noi am făcut investigaţii la deversarea apelor reziduale de la staţiile de epurare şi la cele care funcţionau, am observat că la parametrii chimici nu corespundeau circa 54 la sută, pe când la microbiologici - 89 la sută”, a comunicat Ilie Anton de la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

Specialiştii avertizează însă că este interzisă folosirea apei din râurile mici pentru consum, irigare sau creşterea peştilor. Mai mult decât atât, chiar şi râurile Prut şi Nistru, principalele surse de apă potabilă, au ajuns la limita poluării admisibile.

De menţionat este faptul că Inspectoratul pentru Protecţia Mediului este oarecum blocat, întrucât legislaţia îi obligă să efectueze controale de stat doar prin avertizarea agentului economic cu cinci zile înainte. Un control inopinat poate fi efectuat doar în cazul în care există o petiţie cu dovezi veridice că într-adevăr are loc poluarea.