New York Times: China foloseşte istoricul de pe Twitter pentru a interoga şi aresta dizidenţi

Campania statului comunist chinez de suprimare a activităţii pe Internet a rezultat în arestarea, închiderea şi interogarea unor persoane care postează mesaje şi informaţii pe Twitter, potrivit publicaţiei americane New York Times.

Tot mai mulţi utilizatori care au folosit platforma blocată Twitter prin intermediul VPN-urilor (Virtual Private Network – reţea privată virtuală) au căzut victime amplificării eforturilor Beijingului de a cenzura libertatea de exprimare şi informare, în condiţiile în care Partidul Comunist Chinez îşi consolidează controlul asupra activităţii online a cetăţenilor Chinei. Există aproximativ 3,2 milioane de utilizatori Twitter în statul comunist, sau aproximativ 0,4% dintre persoanele care folosesc Internetul, relatează site-ul de ştiri Zero Hedge.

“Dacă renunţăm la Twitter, pierdem una dintre ultimele platforme unde putem vorbi”, a precizat activistul pentru drepturile omului Wang Aizhong, adăugând că poliţia i-a transmis să şteargă mesajele critice la adresa guvernului chinez.

Experienţa lui Wang nu este singulară – New York Times a raportat că un utilizator de Twitter a petrecut 15 zile într-un centru de detenţie, altuia i-a fost ameninţată familia şi “un al treilea utilizator a fost legat de un scaun într-un interogatoriu de 8 ore”.

Războiul Beijingului împotriva libertăţii online dezvăluie viziunea Partidului faţă de controlul Internetului şi utilizarea reţelelor sociale. Şi, în timp ce guvernul chinez a crescut cerinţele ca Google şi Facebook să şteargă conţinutul considerat ofensator, de fapt site-urile ambelor companii rămân în continuare blocate în China.

Mai mult, Facebook şi Twitter au suspendat conturile miliardarului chinez exilat Guo Wengui după ce acesta a folosit platformele pentru a critica lideri chinezi de rang înalt. Companiile au invocat plângeri ale unor utilizatori şi dezvăluirea de informaţii personale pentru a-şi justifica gestul.

Şi, în timp ce oamenii din China sunt împiedicaţi să folosească platforme de socializare americane, Beijingul a fost mai mult decât bucuros să le folosească pentru a răspândi ştiri şi propagandă prin intermediul unor organizaţii media precum ziarul controlat de stat Cotidianul Poporului şi agenţia de ştiri Xinhua.

“Pe de o parte, mass media de stat profită de funcţiile acestor platforme pentru a ajunge la milioane de oameni. Pe de altă parte, cetăţenii chinezi de rând riscă să fie interogaţi şi închişi dacă folosesc aceleaşi platforme pentru a comunica între ei şi cu lumea din afară”, a susţinut Sarah Cook, analist la think tank-ul american Freedom House.

Între timp, cele câteva platforme străine autorizate să opereze în China au acceptat cererile Beijingului de aplicare a cenzurii.

Utilizatorii susţin că poliţia chineză se foloseşte de ameninţări şi recurge la restricţii fizice. Activistul Huang Chengcheng, de exemplu, a avut peste 8.000 de followeri pe Twitter, şi mâinile şi picioarele sale au fost legate de un scaun în timpul unui interogatoriu care a durat 8 ore.

Un alt utilizator, Pan Xidan, în vârstă de 47 de ani, a distribuit o caricatură a unui caricaturist dizident cunoscut sub numele de Rebel Pepper şi a criticat suprimarea drepturilor omului. Aceste postări i-au adus 20 de ore de interogatoriu în custodia poliţiei şi a fost forţat ulterior să şteargă o serie de mesaje postate pe Twitter. Apoi poliţia a apărut la locul său de muncă, l-a urcat cu forţa într-o maşină, după care a fost forţat să semneze un document în care afirma că “a tulburat ordinea socială”. Pan a semnat documentul şi apoi i s-a prezentat un al doilea document prin care urma să fie arestat – după care a petrecut două săptămâni într-o celulă cu alte 10 persoane pentru “reeducare” prin materiale video propagandistice.

Situaţia drepturilor omului în China nu pare să se îmbunătăţească, în ciuda concesiilor făcute de lumea occidentală în ultimii zeci ani pentru a determina statul comunist chinez să relaxeze măcar puţin laţul aruncat de Mao asupra cetăţenilor săi. Abuzurile comise de guvernul comunist nu se limitează la creştini, ci vizează şi uiguri, activişti pentru democraţie, preoţi creştini, călugări tibetani, şi avocaţi care nu respectă linia Partidului Comunist Chinez şi, nu în ultimul rând, practicanţii Falun Gong care, începând cu 1999, sunt închişi cu milioanele în lagăre de reeducare şi închisori, torturaţi şi chiar ucişi pentru a li se recolta organele.

Musulmanii chinezi din lagărele de concentrare sunt forţaţi să participe zilnic la clase de reeducare şi să denunţe unele aspecte ale Islamului, să studieze cultura chineză modificată de comunişti şi să jure loialitate Partidului Comunist Chinez. Unii deţinuţi eliberaţi au descris torturile aplicate de ofiţerii de securitate. Oficiali chinezi au etichetat procesul ca fiind “transformare prin educaţie” sau “educaţie împotriva terorismului”, deşi nu au recunoscut că grupuri mari de musulmani se află închişi în vasta reţea de lagăre de muncă.

Cu toate acestea, declaraţiile uigurilor eliberaţi sunt similare celor ale călugărilor tibetani sau ale practicanţilor şcolii de qigong Falun Gong. Potrivit numeroaselor mărturii, împotriva practicanţilor Falun Gong şi a altor prizonieri de conştiinţă sunt aplicate o varietate de torturi medievale, violuri, bătăi în grup, încătuşarea braţelor şi atârnarea de tavan pentru perioade îndelungate, electroşocuri aplicate cu bastoane electrice în zonele intime etc.

Scopul torturilor este forţarea victimelor de a-şi abandona credinţele şi valorile morale şi să accepte comunismul ca unică ideologie de viaţă. Cei care refuză să se lase reeducaţi sunt ţinuţi în închisoare perioade îndelungate, arbitrar, fiind pedepsiţi cu cruzime.

În numeroase cazuri victimele sunt chiar ucise prin tortură sau prin recoltarea pe viu a organelor lor, care sunt vândute pe uriaşa piaţă neagră de organe a Chinei