Antonescu abia pe locul 5 în simpatia românilor, Băsescu recuperează vertiginos

Un sondaj realizat în luna iulie de INSCOP relevă că alianţa PSD – UNPR stă mult mai bine la capitolul imagine comparativ cu PNL – PC. Dacă astăzi ar avea loc alegeri pentru europarlamentare, alianţa patronată de Ponta ar avea un număr dublu de votanţi faţă de alianţa PNL-PC. La capitolul încredere în politicieni, sondajul releva că liderul PNL, Crin Antonescu beneficiază de simpatiile a mult mai puţini dintre români (29,6%), faţă de Victor Ponta, în care au încredere 39,2% dintre români.

Trebuie luat însă în considerare faptul că, aşa cum se menţionează pe site-ul INSCOP, "perioada de culegere a datelor (12-21 iulie 2013) surprinde foarte puţin momentele care au retensionat relaţiile politice dintre preşedinte şi prim-ministru. Prin urmare, eventualele efecte asupra distribuţiei încrederii în principalii actori politici nu sunt măsurate decât parţial de datele prezentate."

Polarizarea voturilor pentru europarlamentare

Conform sondajului INSCOP, PSD-UNPR ar obţine cel mai mare scor la europarlamentare (38,8%), în timp ce PNL-PC se situează pe locul doi, beneficiind de simpatia a doar 19,3% dintre cetăţenii intervievaţi.

Se remarcă o scădere a popularităţii PNL-PC cu mai bine de trei procente peste vară, faţă de luna martie (22,7%), în timp ce PSD-UNPR a rămas constant în simpatia votanţilor români (38,6% în martie). Sondajul nu ia în calcul faptul că PNL şi PC au anunţat că vor candida separat la europarlamentare.

La începutul lunii august, deputatul PC, Aurelian Ionescu, afirma că: „Obiectivul nostru politic este obţinerea unui scor de cel puţin 5% din voturile exprimate la scrutinul europarlamentar, scor ce ne-ar putea ajută să obţinem două mandate de europarlamentar. Munca organizatorică a început, ne pregătim în vederea atingerii acestui rezultat.”

Presupunând că PC ar obţine scorul vizat de 5%, atunci PNL ar mai beneficia de numai 14,3% din voturile românilor, după ce din cei 19,3% ai alianţei PNL-PC am scădea cei 5% ai PC-ului, şi s-ar află astfel practic la egalitate PDL (14,2% în iulie).

Scăderea PNL în sondaje poate avea numeroase cauze, una dintre ele fiind primirea în partid a unor foşti membri PDL, cum ar fi deputaţii Mihai Stânişoară, Ion Cupă şi Gabriel Andronache.

O altă cauză ar fi, conform analiştilor "intrarea liberalilor într-un con de umbră", eclipsat de numeroasele apariţii televizate ale premierului Ponta care îşi asuma majoritatea reuşitelor guvernamentale, PSD deţinând cele mai importante ministere. La vicierea imaginii PNL ar fi putut contribui şi faptul că din aceeaşi formaţiune face parte şi Fenechiu, primul ministru din România condamnat la închisoare în timp ce se află în funcţie, Relu Fenechiu, totuşi e puţin probabil că Fenechiu să fi pătat doar PNL-ul, el a fost puternic susţinut şi validat de Ponta şi PSD.

Nu în ultimul rând, PNL-ul, ca şi PDL-ul, este ţinta unor puternice critici din interior. La fel ca partidul lui Vasile Blaga, PNL-ul a exclus o serie de membri ce au fondat Iniţiativa România Liberală.

„Promiscuitate politică mai înseamnă să primeşti în partid şi să dai funcţii unor oameni, pe care până mai ieri, îi înjurai la televizor, ca adversari politici. Promiscuitate politică înseamnă să deschizi porţile partidului traseiştilor politici, unor personaje dubioase sau puşcăriabile. Promiscuitate politică înseamnă să negociezi pe sub masă cu Blaga în timp ce eşti la guvernare cu PSD-ul”, a declarat primarul Andrei Chiliman despre PNL, în ziua excluderii sale din partid.

PNL a pierdut din capitalul de simpatie, se pare, şi pe mâna lui Crin, candidatul formaţiunii la prezidenţiale şi autor a numeroase gafe politice în ultimul timp. "În momentul de faţă PNL este prizonierul unui proiect personal al domnului Antonescu" afirma Mihai Razvan Ungureanu, comentând imposibilitatea temporară a unei alianţei de centru dreapta care să includă PNL.

PDL rămâne la un scor modest în sondaje în luna iulie (13,4% în martie, intenţie de vot pentru europarlamentare, 14,2% în iulie pentru acelaşi scrutin). Explicaţii pentru popularitatea scăzută a PDL-ului se pot găsi foarte uşor. Capitalul de imagine a PDL-ului a fost grav afectat de numeroasele certuri şi maziliri publice din interiorul partidului, ultima fiind suspendarea temporară a lui Cristian Preda din partid. PDL nu are o imagine unitară şi nu transmite un mesaj coerent şi se pare că opinia publică a fost sensibilă la divergenţele de opinie Blaga - Udrea şi în genere Blaga şi oricine este împotrivă lui. În plus, numeroase nume consacrate au migrat din PDL spre Mişcarea Populară, lăsând partidul într-o penurie de valori umane, cum remarca MRU.

„Vasile Blaga nu e în stare să unifice, este un factor de diviziune. Dacă Eugen Tomac este preşedintele noului partid Mişcarea Populară este graţie marginalizării cu înjurături, în stil românesc, bădărănesc, mitocănesc, a tuturor celor care nu l-au susţinut pe Blaga. Este rezultatul unei atitudini sinucigaşe”, a declarat în iulie deputatul PDL, Toader Paleologu.

Pe de altă parte „coagularea Dreptei”, des invocată de PDL, dar şi de celelalte formaţiuni de dreapta, pare a fi – dincolo de retorică – o adevărată soluţie pentru un scor electoral mai bun. Sondajul INSCOP arată că intenţiile de vot pentru Partidul Democrat Liberal, Partidul Mişcarea Populară şi Alianţa Dreptate şi Adevăr (Forţa Civică şi PNTCD) ar însuma 25,2% la europarlamentare, întrecând astfel alianţa disfuncţională PNL – PC (19,3%) şi apropiindu-se de fruntaşii PSD – UNPR (38,8%).

„Cred că singura soluţie ca viaţa politică în România să se reechilibreze este un 2014 victorios. (…) Şi da, cred că singurul viitor al Dreptei, ca să depăşim ipocrizia, este un mare partid în centru-dreapta, care să fie suficient de flexibil şi de modern pentru a adăposti toate orientările doctrinare”, a precizat preşedintele FC, Mihai Răzvan Ungureanu, pe 17 august, într-o conferinţă de presă.

Încrederea în personalităţile publice

Comparativ cu cifrele culese la sfârşitul lunii mai, încrederea în cea mai mare parte a personalităţilor măsurate se înscrie pe o tendinţă generală de scădere. Niciuna dintre personalităţile publice măsurate nu mai depăşeşte pragul de 40% în sondajul INSCOP.

Se remarcă, conform INSCOP, "o tendinţa de scădere a încrederii în personalităţile publice asociate direct sau indirect puterii, tendinţă ce nu este însoţită, aşa cum ne-am obişnuit, de o creştere a încrederii în personalităţile asociate opoziţiei politice. Dimpotrivă, tendinţa de comprimare a încrederii publice se menţine şi în cazul acestora, ceea ce indică o diminuare a credibilităţii clasei politice în ansamblu."

Topul încrederii românilor pare să nu se fi schimbat din februarie – martie până acum. În fruntea clasamentului se află în continuare Mugur Isărescu (39,4%, comparativ cu 41,9% măsurat la sfârşitul lunii mai) şi Victor Ponta (39,2%, comparativ cu 40,7% în măsurătoarea precedentă), dar ambele personalităţi au coborât sub pragul de 40% încredere multă şi foarte multă raportată la un indice de notorietate foarte mare. Sunt urmaţi, pe locul 3, de Sorin Oprescu este cotat cu un nivel de încredere multă şi foarte multă de 37,4%, (comparativ cu luna trecută când înregistra 37,9%) şi de Klaus Iohannis care urcă pe locul 4 cu 30,2% (28,9% la măsurătoarea precedentă), sondajul fiind, se pare anterior recentului scandal legat de numele lui Iohannis, găsit incompatibil de ANI.

Liderul PNL Crin Antonescu se află abia pe locul cinci în sondaj, cu 29,6% încredere în rândul personalităţilor politice, la zece procente distanţă de premierul PSD, Victor Ponta (39,2%) şi coborând sub pragul de 30%.

Scăderea personalităţilor politice în sondaje poate fi atribuită, cred analiştii, atât "eroziunii fireşti a guvernării cât şi divergenţelor apărute între liderii USL, cum a fost cazul nominalizării Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, sau cazul Sorin Roşca Stănescu care părea să poată duce chiar la ruptură USL."

„Cred că e cea mai mare criză pe care o are USL de la formare şi, de altfel, domnul Roşca Stănescu, după această şedinţă, a continuat (n.r. atacurile). Deci, dacă nu se face nimic, e o invitaţie pentru alţi membri PNL să continue atacul împotriva PSD şi atunci nu putem merge mai departe împreună”, a precizat în mai premierul Victor Ponta.

Din acest conflict câştigător pare a ieşi Traian Băsescu care revine în simpatia electoratului român. Deşi clasat pe locul opt (23,5%) în încrederea românilor, este la doar trei procente distanţă de liderul PNL Crin Antonescu, fiind, în condiţiile în care mai toate personalităţile politice scad în sondaje, unul dintre printre puţinii lideri care au avut o evoluţie ascendentă, crescând de la 20,7% cât avea în februarie la 23,5% în prezent.

Fie românii i-au dat dreptate lui Băsescu în privatizarea CFR, fie lui Băsescu, i-au ajutat ieşirile în teritoriu, unde a fost primit cu simpatie şi unde a interacţionat cu populaţia. Indiferent de motive, este un salt spectaculos de imagine având în vedere că acum un an, în vara referendumului planificat de Ponta şi de Antonescu, Băsescu era suspendat din funcţie şi huiduit la parada militară de Ziua Naţională, pentru măsurile de austeritate impuse alături de Guvernul Boc.

Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eşantion de 1050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.