Anda Suman: Arta iei româneşti
"Ia, bluza tradiţională românească, a fost lumea mea dintotdeauna!", a mărturisit Anda Suman, care locuieşte în Iaşi, un oraş cunoscut pentru moştenirea sa culturală, un leagăn cultural al României şi unul dintre cele mai frumoase oraşe ale ţării. Abundenţa de artă şi cultură i-a inspirat, probabil, munca la fel de mult precum au făcut-o strămoşii ei.
Dar în ceea ce priveşte confecţionarea iei, Suman merge dincolo de clişee, ducând valorile tradiţionale la un alt nivel, îmbrăţişând o abordare intelectuală fascinantă, orientată spre viitor, a creaţiei şi creativităţii.
Anda are părul ondulat, de culoarea şofranului auriu şi ochii atât de albaştri încât reflectă nuanţele nucilor. O frumuseţe izbitoare, care aminteşte de "La Ghirlandata" a lui Dante Gabriel Rossetti - o roşcată care cântă la o harpă împodobită cu o ghirlandă de trandafiri şi caprifoi, iar îngerii din ceruri sunt chemaţi de melodiile ei fermecătoare.
Într-un fel, Anda Suman convoacă şi ea îngeri, dar cu un fir de aţă şi un ac. Este o femeie care brodează.
Nu am întâlnit-o niciodată pe Suman în viaţa reală, dar îmi imaginez vocea ei dulce şi melodioasă ca o "doină" (balada) românească - un gen folcloric la care ţin foarte mult. Îmi imaginez, de asemenea, cum este ea - cu o abundenţă de joie de vivre cu ploi de vară şi curcubee într-un câmp de floarea-soarelui. Mi-o imaginez ca pe un basm, pentru că ea creează basme.
Lucrul cu acul este relativ uşor, odată ce înveţi meşteşugul cusutului şi urmezi un model.
"Totul a început în copilăria mea", a mărturisit Anda Suman, "când am văzut pentru prima dată fire de mătase, acele şi cele mai albe pânze în casa bunicii mele. Bunica mea a fost profesoara şi mentorul meu. Ea m-a iniţiat în arta broderiei tradiţionale şi a plantat sămânţa iubirii pentru simplitatea, puterea şi frumuseţea simbolurilor care împodobesc ia tradiţională românească".
Anda vorbeşte despre aceeaşi ie care l-a inspirat pe Henri Matisse să picteze "La Blouse Romaine", o piesă de îmbrăcăminte ţărănească dintr-o ţară mică din Europa de Est, care i-a inspirat şi pe Yves Saint Laurent în 1981, pe Oscar de la Renta în 2000, pe Carolina Herrera în 2013 şi pe mulţi alţi creatori de modă de-a lungul anilor.
Frumoasa, misterioasa şi impecabila ie românească a fost aproape uitată, deoarece comunismul a sufocat majoritatea meşteşugurilor şi tradiţiilor şi din cauza prejudecăţii că ţăranii sunt o clasă inferioară, dar în ultimul timp ea a revenit în forţă datorită unor oameni precum Suman, care au o puternică înţelegere a valorilor tradiţionale. Ia românească este acum un obiect de modă foarte apreciat, dar poartă, de asemenea, semnificaţii adânc înrădăcinate, pe care mulţi oameni nu le pot înţelege.
Simboluri
"Toate simbolurile, cum ar fi diamantul, crucea, florile, păsările zburătoare şi celelalte elemente cosmice sunt moştenite de la strămoşii noştri", explică Suman. Se crede că acestea au anumite puteri.
De fapt, ia românească obişnuia să poarte un cod secret - cunoscut doar de comunităţile locale - care arăta vârsta, starea civilă, ocupaţia şi statutul social al cuiva. În acelaşi timp, motivele brodate pe ţesătură trebuiau să protejeze împotriva ghinionului şi chiar şi împotriva răului. De exemplu, crucea ar fi protejat împotriva demonilor, a magiei negre, a ghinionului şi a urii.
Apoi, fiecare simbol poartă o semnificaţie: floarea-soarelui, soarele şi diamantul ar trebui să aducă armonie şi bucurie în inima purtătoarei. Copacul este un simbol al înţelepciunii, al renaşterii şi al vieţii însăşi. Viţa de vie, frunzele şi strugurii pot însemna un comerţ din zonă. O linie dreaptă reprezintă calea cea bună în viaţă; spiralele înseamnă spiritualitate; cârligele atrag norocul, iar cele mai multe dintre florile colorate indică prosperitate. Fiecare ie românească autentică poartă un simbolism şi o energie puternică.
"Dintre multele simboluri cusute pe ia românească, unul care îmi place foarte mult este hora", explică Suman, "reprezintă un dans tradiţional în care oamenii dintr-un sat se adună într-un cerc şi dansează ca fraţii şi surorile. Este un dans al vieţii, un dans despre viaţa de apoi, despre anotimpurile care vin şi pleacă - o simfonie de sentimente în mişcare care ne învaţă cum să înţelegem Cerul şi Pământul, trecutul, prezentul şi viitorul şi, în cele din urmă, viaţa şi moartea".
"Iile pe care le creez pornesc de la inspiraţia pe care o culeg din lumea din jurul meu: un zâmbet, doi oameni care se ţin de mână sau o floare pe cale să înflorească. Apoi, transpun sentimentele în desene tradiţionale şi pe pânzele mele de in alb. Strămoşii noştri aveau un minunat limbaj taciturn de simboluri şi culori. Sunt recunoscătoare să spun că am învăţat limbajul lor şi fac tot posibilul să îl păstrez şi să îl promovez."
Brodarea unei ii a fost şi încă mai este o activitate care consumă mult timp, dezvăluie Suman. "Fiecare creaţie durează aproximativ trei, până la 10 săptămâni pentru a fi finalizată", scrie ea, descriind articolele disponibile în magazinul ei, Caterine. Fiecare articol este o operă de artă unică, iar răbdarea ei este o virtute.
Anda şi-a început afacerea în urmă cu aproximativ şapte ani pentru a-şi susţine obiectivul de viaţă de a păstra şi promova valorile tradiţionale româneşti. Are deja o echipă de croitorese talentate, iar munca ei este recunoscută de experţi în modă şi de reviste din toată România. Prietena mea de pe Facebook este un fel de celebritate cu ochi frumoşi, drăguţă şi amabilă, care îşi brodează sufletul pe pânză şi îi place să reînvie tradiţia păstrată cu drag de bunica ei.
Şi nu în ultimul rând, ia românească este şi ea un simbol puternic al strămoşilor mei, dar nimeni nu o spune mai bine decât Suman în scrisoarea pe care mi-a trimis-o şi în care încheie:
"Ia este codul genetic al poporului nostru, al unităţii noastre. Ia este, pur şi simplu, Mama".
Fost jurnalist militar, Mihaela Lică-Butler este partener senior la Argophilia Travel News. Pe lângă activitatea de PR şi jurnalist de turism, îşi petrece timpul scriind basme pentru copii şi cărţi de bucate.
