Ameninţarea cibernetică chineză o depăşeşte pe cea venită din Rusia, avertizează şeful serviciilor secrete olandeze

Şeful serviciilor secrete olandeze a avertizat că Europa nu poate ignora potenţialul pericol pe care îl prezintă China, în ciuda faptului că atenţia continentului în materie de securitate este concentrată asupra liderului rus Vladimir Putin, potrivit POLITICO.

„China are un sistem cibernetic foarte complex şi organizat. Şi nu suntem în măsură să înţelegem pe deplin ce pot face. Aş spune că este mai ameninţătoare decât Rusia”, a declarat viceamiralul Peter Reesink, directorul agenţiei militare olandeze de informaţii MIVD, într-un interviu acordat publicaţiei citate.

În raportul său anual publicat la sfârşitul lunii trecute, MIVD a subliniat legăturile geopolitice, economice şi militare tot mai strânse dintre Rusia şi China, precum şi riscurile crescânde pe care acestea le reprezintă pentru Europa.

Ofiţerii olandezi au remarcat că Rusia intensifică atacurile hibride împotriva Ţărilor de Jos şi a aliaţilor săi europeni pentru a influenţa şi submina societăţile acestora, în timp ce agenţiile de informaţii americane au dezvăluit anul trecut că grupul cibernetic chinez Salt Typhoon s-a infiltrat în marile companii americane de telecomunicaţii timp de cel puţin un an.

„Am observat ceva similar în Europa, deşi nu la acelaşi nivel ca în SUA. Dar ceea ce putem observa este doar o parte limitată a complexului sistem cibernetic al Chinei”, a declarat Reesink, adăugând că China a vizat aproximativ 10 ţări europene.

Raportul MIVD a dezvăluit că Rusia a încercat să perturbe alegerile europene din iunie anul trecut prin lansarea de atacuri cibernetice asupra site-urilor web legate de partidele politice olandeze şi de sistemele de transport public – eforturi menite să îngreuneze votul cetăţenilor olandezi.

Potrivit lui Reesink, astfel de interferenţe – din partea unei Rusii din ce în ce mai beligerante, care duce de ani de zile un război împotriva Ucrainei vecine, în timp ce desfăşoară un război hibrid în Europa – nu sunt specifice Ţărilor de Jos.

„Avem informaţii despre interferenţa Rusiei în diferite alegeri, şi nu numai prin dezinformare. Acest lucru se întâmplă în câteva ţări, în special în ţările care au fost sub influenţa Rusiei”, a spus el.

Pregătiri pentru un atac rus

Reesink a avertizat că cel mai ameninţător comportament al Rusiei este consolidarea militară continuă în vederea unui potenţial conflict viitor.

În 2024, cheltuielile Rusiei pentru apărare au ajuns la 149 de miliarde de dolari, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm – o creştere de 38% faţă de 2023 şi dublă faţă de nivelul din 2015.

„Rusia produce mult mai multă artilerie, inclusiv cu ajutorul altor ţări, decât are nevoie pentru războiul cu Ucraina", a spus Reesink.

El a menţionat că Rusia nu numai că îşi reface stocurile epuizate, ci şi mută noi unităţi de artilerie către frontierele NATO, inclusiv către ţările baltice şi Finlanda.

„Acesta este un indiciu pentru noi că îşi consolidează capacitatea”, a spus el, subliniind în acelaşi timp că MIVD nu prevede în prezent că Putin va iniţia un nou război.

Reesink a estimat că, odată ce se va ajunge la o înţelegere cu Ucraina, Rusia ar putea fi pregătită pentru un nou conflict în termen de un an, presupunând că producţia sa militară se menţine la nivelurile actuale şi că Kremlinul îşi păstrează apetitul politic pentru luptă.

„Olanda, la fel ca restul ţărilor NATO, se află într-o fază de program de pregătire sporită pentru a ne asigura că suntem gata dacă se va întâmpla acest lucru”, a spus el.

„Majoritatea ministerelor s-au confruntat cu reduceri bugetare – cu excepţia apărării – iar la nivel politic există puţine dezbateri cu privire la necesitatea pregătirii. Trebuie să recunosc că am fost puţin reticenţi în ultimii 20, 30 de ani, dar acum conştientizarea a revenit”, a spus el.

Semnalul de alarmă al lui Trump

Pe lângă ameninţările din partea Chinei şi Rusiei, şefii serviciilor de informaţii europene văd un alt elefant în cameră: preşedintele american Donald Trump.

De la realegerea sa în noiembrie, Trump a luat măsuri pentru a consolida controlul politic asupra agenţiilor de informaţii americane prin reducerea fondurilor, marginalizarea vocilor disidente şi numirea unor loialişti în funcţii cheie – măsuri care, potrivit criticilor, vor submina independenţa şi eficacitatea comunităţii de informaţii.

„Nu este un semnal foarte confortabil din partea SUA când vezi că liderii agenţiilor de informaţii sunt... ei bine, nevoiţi să-şi caute un alt loc de muncă”, a spus Reesink.

El a susţinut însă că revenirea lui Trump la putere a servit ca un semnal de alarmă pentru serviciile de informaţii europene.

"A fost o privire bună în oglindă pentru Europa şi pentru rolul pe care trebuie să îl jucăm", a spus el. Conştientizarea "că trebuie făcut ceva din perspectiva europeană" a prins rădăcini, a adăugat el.

"Şi vă pot da un exemplu: acum câteva săptămâni, am avut o întâlnire la Bruxelles cu agenţiile de informaţii, atât civile, cât şi militare. Şi, pentru prima dată, cred, toţi directorii au fost prezenţi", a spus el.

Potrivit lui Reesink, cooperarea dintre agenţiile de informaţii europene şi americane rămâne solidă şi reciproc avantajoasă – deşi a avut şi un cuvânt de avertizare.

„Dacă mă uit la nivelul de lucru, există o cooperare foarte strânsă de ani de zile, care este foarte viabilă pentru noi, dar şi pentru SUA. Asta nu se va schimba peste noapte”, a spus el.

Cu toate acestea, Reesink a recunoscut că Europa „nu poate închide ochii” şi că ar putea fi necesar să-şi reevalueze schimbul de informaţii cu Washingtonul, având în vedere că Trump a promovat unele naraţiuni ruseşti despre războiul Moscovei în Ucraina.

"Evaluăm nivelul nostru de cooperare, cantitatea şi intensitatea schimbului de informaţii [...] şi asta ar putea însemna, în final, că vom schimba modul în care cooperăm cu SUA", a avertizat el.