Alimentarea cu apă va satisface cu greu cerinţele lumii tot mai însetate

Există deja multe ţări în care deficitul de apă afectează vieţile oamenilor. Poate că vă veţi gândi în primul rând la apa de băut, dar agricultura este cel mai mare consumator de apă la nivel mondial, deficitul de apă fiind înainte de toate o ameninţare la adresa aprovizionării cu alimente. Şi întrucât multe procese industriale se bazează pe disponibilitatea apei, acest deficit împiedică de asemenea dezvoltarea economică.

În sensul cel mai simplu, deficitul de apă înseamnă că oferta nu face faţă cererii. Cererea de apă dulce va creşte în cele mai multe regiuni ale lumii, datorită creşterii populaţiei. Între opt şi zece miliarde de oameni se presupune că vor trăi pe Pământ în 2050, spre deosebire de şase miliarde actual. Dar, în ce priveşte aprovizionarea, resursele de apă vor fi afectate de schimbările climatice provocate ca urmare a emisiilor continue de gaze cu efect de seră, de exemplu, prin schimbările cantităţilor, răspândirii şi calendarului precipitaţiilor şi evaporării.

În timp ce creşterea cererii este greu de oprit, schimbările climatice ar putea fi totuşi controlate. Acesta este motivul pentru care studiul nostru, publicat în Lucrările Academiei Naţionale de Ştiinţe, a încercat să identifice impactul relativ al schimbărilor climatice asupra deficitului de apă. Efectul s-a dovedit a fi substanţial. O echipă internaţională de cercetători, a făcut simulări folosind o gamă largă de modele hidrologice. Acestea sugerează că schimbările climatice sunt de natură să expună cu aproximativ 40% mai multe persoane la riscul de deficit absolut de apă decât ar fi în cazul inexistenţei schimbărilor climatice.

De la deficit la deficitul absolut

Acesta nu este un viitor îndepărtat. Cea mai abruptă creştere a deficitului de apă la nivel global s-ar putea întâmpla înainte ca încălzirea globală să ajungă la 3° C peste nivelurile preindustriale. Ceea ce înseamnă că obiectivul adoptat la nivel internaţional de a limita încălzirea la 2°C este foarte relevant pentru resursele de apă la nivel mondial. Dar, aşa cum lumea pare în mare măsură setată pe "business as usual" (n.t. - afaceri ca de obicei), suntem setaţi să străpungem acea limită de 2° C în decurs de câteva zeci de ani. Astăzi, între una şi două persoane dintr-o sută trăiesc în ţările cu deficit absolut de apă. Permiţând o creştere de 3° C a temperaturii şi crescând populaţia, procentul ar putea creşte la zece la sută.

Deficitul absolut de apă este definit ca mai puţin de 500 metri cubi per persoană anual. Unele ţări industrializate pot face faţă cu o cantitate atât de mică prin tehnici avansate de management şi de procesare a apei. Dar, în multe altele, infrastructura necesară, pur si simplu nu este acolo, iar deficitul absolut de apă pune vieţile şi mijloacele de subzistenţă la risc.

Schimbarea circuitului apei pe planetă

Impactul schimbărilor climatice nu este uniform în întreaga lume, şi vor exista diferenţe mari de la o regiune la alta. De exemplu, Marea Mediterană, Orientul Mijlociu, statele din sudul Americii de Nord, şi sudul Chinei, foarte probabil, vor experimenta o scădere pronunţată în apă disponibilă. În schimb, sudul Indiei, vestul Chinei şi părţi din Africa de Est pot vedea creşteri substanţiale ale resurselor normale de apă datorită vremii umede, din ce în ce mai tropicale. Acest lucru ar putea fi benefic în cazul în care apa în plus vine la momentul potrivit şi în cazul în care mijloacele de a o folosi şi gestiona sunt disponibile. Dacă nu, se pot adăuga doar la problemele conductelor de apă, inundaţii, cauzând disfuncţii în sistemele de canalizare şi de scurgere - ceva ce se întâmplă în mod regulat în Europa, chiar acum. Riscurile generale sunt prin urmare în creştere, odată cu schimbările rapide în circuitul apei la nivel mondial.

Şi aceste modificări sunt încă departe de a fi complet înţelese. Studiul nostru este parte dintr-un efort ştiinţific fără precedent la nivel mondial, pentru a evalua mai sistematic impactul schimbărilor climatice. Am folosit o suită de modele hidrologice, alimentată cu diferite scenarii climatice viitoare. Dar toate aceste modele arată o tendinţă similară; în timp ce numerele diferă, reflectând ipotezele pe care sunt fundamentate, apa este din ce în ce mai deficitară. Evaluarea diferenţelor dintre modelele de simulări ne va ajuta să înţelegem mai bine ce ne aşteaptă.

Jacob Schewe a primit finanţare de proiecte publice de la Ministerul german de cercetare şi educaţie ( BMBF ) .

Acest articol a fost publicat iniţial în The Conversation.