Obama ia poziţie împotriva încălzirii globale

"Refuz să condamn generaţia voastră şi generaţiile viitoare să trăiască pe o planetă care nu mai poate fi salvată", li s-a adresat Obama marţi studenţilor de la Georgetown University.

Într-un discurs catalogat de Al Gore drept "cel mai bun discurs pe tema climatului susţinut vreodată de un preşedinte", Obama a expus ieri în faţa audienţei din Georgtown planul administraţiei americane de luptă împotriva încălzirii globale. Dar de la discurs la faptă, paşii sunt mari. Discursul lui Obama stârneşte, pe lângă aplauze, valuri de controverse şi scepticism.

Clima se încălzeşte, gheaţa arctică se topeşte, nivelul apelor mării este în continuă creştere şi lumea face mult prea puţin pentru a lupta împotriva acestor fenomene, atrage atenţia Obama, iar preţul lipsei de acţiune include vieţi omeneşti pierdute, case distruse şi sute de miliarde de dolarii pierduţi.

"Americanii din toată ţara plătesc deja preţul lipsei de acţiune" în faţa încălzirii globale, a continuat Obama, subliniind că 2012 a fost anul cel mai cald înregistrat vreodată în Statele Unite.

În acest context, preşedintele îşi ia angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din SUA cu 17% până în 2020, faţă de nivelul de emisii înregistrat în 2005.

97 la sută din studiile ştiinţifice converg spre concluzia că omul este principala cauză a încălzirii globale, iar Obama îi desfide pe cei ce neagă realitatea schimbărilor climatice şi faptul că emisiile de dioxid de carbon (CO2) contribuie la încălzirea planetei.

"Nu avem timp pentru întruniri ale societăţii 'Pământul e rotund'", îi ironizează Obama pe contestatari, în special pe contestatarii ce fac parte din congresul american.

În discursul său, Obama a afirmat că îşi va folosi puterile executive pentru ca emisia de dioxid de carbon a centralelor electrice să fie limitată şi a cerut Agenţiei pentru Protecţia Mediului să stabilească normele de poluare cu gaz carbonic pentru centralele cu cărbune.

Preşedintele a mai cerut guvernului să aloce fonduri pentru promovarea şi dezvoltarea resurselor alternative de energie. Obama a vorbit despre surse de "energie curată" şi şi-a luat angajamentul de a ajuta oraşele şi statele americane afectate de încălzirea globală să se protejeze de creşterea nivelului apelor şi de alte efecte ale schimbărilor climatice.

Demersul lui Obama de a readuce pe tapet încălzirea globală în condiţiile în care planeta este poluată şi se încălzeşte din ce în ce mai tare, a fost salutat atât de prietenii mediului din American cât şi de Comisia Europeană.

Contestatarii însă, nu atât ai încălzirii globale cât ai actualei politicii energetice americane, critică faptul că administraţia Obama va continua exploatarea combustibililor fosili. Foarte controversată din punct de vedere al impactului asupra mediului este construcţia conductei de gaz Keystone XL, planificată să traverseze 48 de state americane, aducând gaze de la canadieni. Pentru prima oară, Obama a vorbit despre acest proiect în contextul încălzirii globale şi a declarat că îl va ratifica doar dacă "efectul net" nu va "afecta semnificativ" poluarea. Gurile rele afirmă că preşedintele "va fi norocos" dacă un prim raport asupra emisiilor va fi gata până în 2017, la expirarea mandatului său.

Conducta Keystone este doar unul dintre aspectele contestate în ceea ce priveşte planurile lui Obama legate de politica energetică a ţării.

Obama a cerut guvernului să aloce fonduri pentru dezvoltarea resurselor alternative de energie. Însă sursele de "energie curată" despre care vorbeşte liderul SUA includ şi energia nucleară şi tehnologiile "cărbunelui curat". Pot acestea conduce la o reducere globală semnificativă a gazelor cu efect de seră? Contestatarii cred că nu.

Ce mai critică contestatarii lui Obama? Politica lui Obama referitore la gazele de şist.

Nu este niciun mister faptul că preşedintele Obama leagă viitorul energetic al ţării la dezvoltarea gazelor de şist în timp ce ecologiştii şi din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă atrag atenţia că exploatarea acestora este extrem de periculoasă şi dăunătoare în timp şi contribuie doar aparent la reducerea emisiilor de carbon.

Există studii care relevă că producerea gazului de şişt generează chiar mai multe gaze cu efect de seră decât cele generate de clasicul cărbune. Inevitabilele (se pare) scurgeri de metan şi de alte hidrocarburi ce apar la puţurile din care se extrag gazele de şist nu fac din acestea un combustibil prea ..."curat".

O primă analiză cuprinzătoare asupra gazelor de şist publicată în 2011 în Jurnalul Climatic Change ajungea la concluzia că acestea nu sunt un combustibil potrivit pentru secolul 21.

Angajamentele lui Obama nu vor primi creşterea emisiilor până în 2040 mai susţin contestatarii. Dimpotrivă este foarte probabil ca emisiile globale să înregistreze până în 2040 niveluri aproape duble faţă de cele din 1990, relevă concluziile unui studiu al CAT (Climate Action Taker - S.U.A.) citat de scepticii americani.

Este posibil ca temperatura globală a planetei să crească cu 3.3 grade celsius până în 2010, chiar dacă toate promisiunile de reducere a gazelor de seră ar fi puse în respectate. Căci nu doar americanii au contribuit la încălzirea globală ci toate ţările de pe glob. Guvernele lumii par din ce în ce mai puţin dispuse, afirmă CAT , să îşi respecte angajamentele luate în 2009 la Copenhaga, la summitul dedicat încălzirii globale.

Dacă ţările lumii nu se trezesc şi nu îşi schimbă politica energetică şi de protecţie a mediului, temperatura planetei ar putea creşte cu mai mult de 4 grade C până la sfârşitul acestuia, ceea ce ar fi o nouă lovitură pentru clima planetei pe care trăim.

Obama a luat poziţie împotriva încălzirii globale, îl vor urma restul liderilor lumii, sau vor dormi legănaţi în iluzia că interesele imediate ale grupurilor industriale pot fi ţinute în braţe fără consecinţe aşa... la infinit?