FAO: „Risipa de produse alimentare ne costă 750 de miliarde de dolari"

Un raport al organizaţiei ONU arată cât de scump este să arunci mâncarea. Sunt aruncate în mod inutil 1,3 miliarde de tone de alimente în fiecare an. Totul cu efecte dezastruoase asupra mediului, calităţii aerului, a solului, a apei şi a biodiversităţii.

Să arunci mâncarea costă chiar foarte mult. Produsele alimentare aruncate inutil, în diferite stadii - de pe câmp, sau de pe masă - au un cost economic estimat la 750 de miliarde de dolari, echivalentul a 565 de miliarde de euro. Volumul total al alimentelor aruncate se ridică la 1,3 miliarde de tone. Acest lucru a fost relevat de un studiu efectuat de FAO şi intitulat „Raport privind consecinţele asupra mediului prin risipirea de produse alimentare" prezentat de directorul general José Graziano de Silva.

Aruncarea alimentelor are implicaţii nu doar economice ci şi de mediu. Pentru a produce alimentele destinate a ajunge la gunoi sunt emise 3,3 miliarde de tone de dioxid de carbon, mai mult decât dublul emisiilor de CO2 provocate de transportul rutier în Statele Unite.

Sunt afectate negativ de deşeurile de produse alimentare: solul, apa şi biodiversitatea. Agricultura intensivă, de exemplu, reduce fertilitatea solului şi necesită, pe termen lung, utilizarea de îngrăşăminte chimice care produc poluarea şi extinderea de terenuri arabile. În plus, în fiecare an 1,4 milioane de hectare de teren sunt folosite pentru a produce culturi care nu vor ajunge niciodată pe masa consumatorilor: aceasta este o zonă egală cu întreg teritoriul Rusiei şi cu 28% din terenurile agricole la nivel mondial.

Cam aşa stau lucrurile şi cu apa folosită care este irosită într-o cantitate de 250 de kilometri cubi pe an, o cantitate suficientă pentru a umple întregul Lac Geneva. Ca şi cum nu ar fost suficient, 9,7 milioane de hectare de pădure sunt distruse în fiecare an (pentru a produce alimente care în mare parte vor fi irosite): acestea sunt date devastatoare care influenţează biodiversitatea planetei noastre. Nici chiar peştii nu sunt scutiţi de probleme: 70% din exemplarele colectate prin tehnica pescuitului cu traule sunt aruncate înapoi în mare.

Pentru a finisa o imagine care este departe de a fi reconfortantă, se adaugă impactul populaţiei lumii şi a cererii sale de alimente, care va necesita o creştere a producţiei de până la 60% până în 2050. Un efort greu de susţinut de industria alimentară la nivel mondial, care s-ar putea reduce numai prin optimizarea producţiei şi a consumului.

FAO a făcut apel la companiile din industria alimentară să doneze produsele alimentare nevândute (cele care au expirat), să pună pe piaţă produsele imperfecte la preţuri mai mici şi să permită consumatorilor să cumpere doar cantitatea de care au nevoie.