“Alfabetul poetic”
"Ma las in voia artei
Ea stie sa dea des forma chipului frumusetii
Pe nesimtite aproape, ea viata completeaza
Asociind impresii, asociind si zile.” (Konstantinos Kavafis)
Cultura este cea care aduce cu adevarat oamenii impreuna.
Celebrarea poetului grec Konstantinos Kavafis, nascut in Alexandria Egiptului, a dus impreuna deopotriva oameni de cultura (scriitori, profesori, actori), diplomati si oameni de afaceri.
Poetul grec Konstantinos Kavafis (1863 - 1933), a fost serbat ieri la Sala Auditorium a Muzeului de National de Arta al Romaniei din Bucuresti, cu prilejul lansarii unei editii speciale a volumului sau de poezii, “Alfabetul poetic”. Este vorba de o editie de lux, poliglota, ce cuprinde 24 de poeme traduse in 12 limbi, printre care si limba romana.
Clasic al literaturii universale, Kavakis este autorul cu a carei opera poetica editura Omonia si-a facut intrarea pe piata de carte romaneasca.
Initiat de grupul de companii Sofmedica (a carui presedinte, Ekaterini Sofianou, s-a aflat in sala) si editura Omonia, evenimentul s-a desfasurat sub egida Ambasadei Elene la Bucuresti si a beneficiat de colaborarea mai multor foruri: Ambasada Republicii Arabe Egipt – prin prezenta ambasadoarei Sanaa Atallah, Consiliul International al Grecilor din Diaspora – prin prezenta presedintelui consiliului Stefanos Tamvakis, Asociatia Absolventilor Filekpaideftiki Etaireia – prin prezenta presedintelui asociatiei Noniki Perdika, Fundatia Culturala Greaca, Uniunea Elena din Romania, si bineinteles cu sprijinul catedrei de limbi clasice din cadrul Facultatii de limbi straine din Bucuresti.
Seara culturala a fost deschisa de ambasadorul Greciei la Bucuresti, Georgios Poukamissas, care, in prezenta poeziei lui Kavafis a meditat atat la “evolutiile actuale din Grecia” cat si la timpul framantat in care traim, in traversarea caruia, spune domnia sa “incercam sa ne pastram moralul ridicat cu toate ca in jurul nostru se rastoarna totul, principiile sunt puse la incercare, persoanele de referinta sunt contestate sau depreciate. Cu totii ne gandim la patria noastra dar gandul trebuie sa fie insotit de actiune. Daca vom dovedi spirit de colaborare si intelepciune aceasta lupta va fi incununata de succes".
Profesorul Liviu Franga, prodecan al Facultatii de limbi straine al Universitatii Bucuresti, este cel care semneaza un amplu si documentat studiu introductiv si este traducatorul, in premiera mondiala al “Alfabetului poetic” kavafic in limba latina. El il numeste pe poetul alexandrin “un Horatius grec si modern, bijutier al modelarii diamantelor cuvintelor” a carui carte ” s-a vrut o carte a multiplicarii imaginilor dar si o camera a rezonantelor ecourilor, a muzicii poeziei”. Astfel poemele kavafiene sunt “poeme-oglinzi si poeme-ecouri” in care cititorul se regaseste el insuri.
Profesorul Franga a vorbit si despre muzicalitatea limbii elene pusa in valoare artistic, intrebandu-se daca “aceste litere-sunete detin puterea de a provoca si in alte limbi ale Europei, ale lumii aceleasi efecte, imagini, timbre, tonuri, ca in originalul grecesc? Daca nu cumva chiar de a da nastere unor efecte noi, ca intr-o uriasa tema muzicala cu variatiuni”. Alaturi de muzicalitate, “fiecare litera a alfabetului grec are o istorie, fiecare contureaza o imagine, fiecare are muzica ei, pentru ca desenul literei inchide in el cate unul din sunetele primordial ale umanitatii”, explica profesorul incheind ca prin “poetul pe care il celebram astazi, omagiem, de fapt,tot ceea ce Grecia ne-a daruit de cel putin 3 milenii incoace”.
Fiecare litera a alfabetului grec are o istorie, fiecare contureaza o imagine, fiecare are muzica ei.
Dimitris Dascalopoulos, cel care a prefatat editia nota: “Cum poate fi scrisa o poezie mare si importanta cu numai 3.343 de cuvinte? Este un fel de alchimie”.
Un alt invitat la acest eveniment a fost Jaques Buchard de la Universitatea din Montreal, care a declarat:
“Editura Omonia ofera publicului un volum de mare lux si eruditie deosebita.
Editorul si traducatorul cartii, doamna Elena Lazar, a concentrat in volum doar 24 de poeme, publicate in 12 limbi. Cartea se adreseaza unui public poliglot si cultivat care vor avea prilejul sa compare interpretarile diversilor traducatori. Poemele lui K sunt atat de bogate in sensuri, ca gasim mereu nuante nebanuite ori de cate ori citim autorul dintr-un alt unghi de vedere. Poetul vorbeste despre altceva decat ce se pare ca vorbeste, dar vorbeste si despre ce se pare ca vorbeste. Afirmatia se aplica si la poemele lui K, se citeste la mai multe nivele.”
Seara culturala nu ar fi fost completa si poezia nu ar fi trait aievea printre noi daca nu ar fi fost facilitata de interpretarea extraordinara a actorilor Teatrului Ion Luca Caragiale: Adela Marculescu si Eusebiu Stefanescu.
Actorul Eusebiu Stefanescu a declarat pentru Epoch Times Romania:
“A fost o incercare pentru mine sa pot sa cuprind intr-o interpretare oarecum improvizata, pentru ca acum am luat cunostinta de traducerea in limba romana a textului, dar imi dau seama ca e un univers aici pe care eu l-am mai cuprins, in intelegerea mea, in legatura cu poezia greaca prin Seferis. Am in repertoriul meu Seferis, si are rezonanta orice poet grec cu Kavafis, caci el este, se pare, varful de lance al poeziei grecesti – dupa cat se pare s-a afirmat [acest lucru] astazi aici. Am fost onorat, impreuna cu Adela Marculescu, sa aducem in lumina scenei, o parte mica dar esentiala, in stare, pentru ca despre asta e vorba, de o clipa de har cand poezia se naste si la Kavafis se simte asta si mai bine.”
La randul ei, actrita Adela Marculescu a declarat pentru Epoch Times Romania: "Primul lucru pe care trebuie sa-l faci cand ai in fata un text, mai ales un text fabulos cum este cel al lui Kavafis, este ideea. Sa fii foarte atent la idee: ce vrea sa spuna. Ideea trebuie sa fie foarte clara. Kavafis este unul din poetii mei preferati".
Publicul prezent la seara culturala a fost foarte incantat, avand sansa de a patrunde pentru un scurt moment in lumea marelui poet grec.
