Albania, zguduită de proteste masive şi o criză politică majoră

Peninsula Balcanică este cunoscută ca fiind “butoiul cu pulbere” al continentului european. În Albania, acest “butoi de pulbere” pare să explodeze destul de des din cauza deselor conflicte politice. Pentru orice observator străin, criza politică continuă din Albania pare să fie absurdă, însă pentru poporul albanez este o realitate dură care îl afectează social şi economic şi periclitează integritatea europeană a acestei ţări în Uniunea Europeană, potrivit Zero Hedge.

În cadrul alegerilor parlamentare din 2017, principalele trei partide ale ţării au obţinut aceste rezultate, potrivit Off-Guardian:

• Partidul Socialist din Albania – 764.791 voturi – 48,34% – 74 locuri
• Partidul Democrat din Albania – 456.481 voturi – 28,85% – 43 locuri
• Mişcarea Socialistă pentru Integrare – 225.975 voturi – 14,28% – 19 locuri

Partidul Socialist a obţinut suficiente locuri pentru a conduce cu o majoritate în guvern. Însă procesul electoral a fost recent contestat de democraţi şi Mişcarea Socialistă pentru Integrare din cauza expunerii dosarelor investigative 339 şi 184, potrivit cărora miniştri, primari şi alte figuri cheie ale Partidului Socialist ar fi colaborat cu crima organizată pentru a intimida alegătorii şi a manipula rezultatele alegerilor.

În condiţiile apropierii alegerilor locale din 30 iunie, partidele din opoziţie şi-au retras mandatele din Parlament, adică 60 din cele 140 de locuri, lăsând astfel Partidul Socialist să conducă singur Parlamentul. Cele două partide de opoziţie, care reprezintă 43% dintre alegători, au ieşit deja din Parlament şi cer demisia premierului Edi Rama, a cărui manevră politică nu a implicat demisia, nici discuţii, ci înlocuirea locurilor parlamentare goale cu candidaţi independenţi care s-au grăbit să profite de această situaţie, astfel fiind creată o nouă opoziţie proiectată chiar de către premier.

În pofida completătii cu noii membri, Parlamentul albanez încă nu se află la deplina sa capacitate deoarece există prea multe locuri neocupate, fapt care, din punct de vedere legal, ridică multe întrebări constituţionale.

În plus, pentru a evita un eşec în iminentele alegeri locale, Rama încurajează şi susţine partidele mici să se înregistreze în Colegiul Electoral. Printr-o astfel de manevră, fără opoziţie, Partidul Socialist cu siguranţă va câştiga în fiecare municipalitate a ţării. Iar în condiţiile în care guvernul central, administraţiile locale şi Parlamentul se află sub controlul total al premierului, acesta s-ar putea la fel de bine să se bucure de atributele unei monarhii antice.

Prin urmare, în timpul ultimelor săptămâni, mii de oameni au ieşit pe străzile Tiranei, în special în faţa sediului Guvernului şi a Parlamentului, cerând demisia lui Rama – văzută ca fiind singura soluţie pentru desfăşurarea de alegeri libere şi corecte.

În timpul primului mandat al lui Rama ca premier, Albania a primit deseori rapoarte negative din partea Departamentului de Stat al SUA şi a altor instituţii străine cu privire la nivelul ridicat al corupţiei, crimei organizate, cultivării canabisului şi a traficului de droguri puternice. Mass media globală a tras multe semnale de alarmă în legătură cu ampla cultivare a canabisului din Albania. Poliţia statală aparent a fost implicată în astfel de activităţi şi, chiar în prezent, câţiva şefi districtuali de poliţie care au fugit din ţară şi sunt căutaţi de autorităţi, încă se află în libertate.

În 2016, un raport italiano-german a indicat că existau 363 de locaţii pentru cultivarea canabisului în Albania. Raportul a fost ţinut secret de către guvern şi, când a fost expus de acele câteva organizaţii media independente din ţară, a fost contestat. Totuşi, fostul ministru de Interne Saimir Tahiri a fost investigat pentru trafic de droguri şi colaborare cu crima organizată. Venituri financiare din activităţi care implică canabis au fost estimate la 5 miliarde de euro, jumătate din PIB-ul ţării. Partidele din opoziţie au declarat că aceşti bani au fost folosiţi pentru a asigura victoria în alegerile parlamentare. Această experienţă amară a forţat partidele din opoziţie să ia decizia radicală de a boicota Parlamentul şi a sabota iminentele alegeri locale.

Albania pare să se îndrepte către un conflict civil. Se aşteaptă ca în luna iunie, Comisia Europeană să refuze din nou să deschidă negocierile pentru aderarea ţării la UE. Acest lucru va contribui la amplificarea situaţiei actuale. Instituţiile internaţionale monitorizează cu răbdare criza, aşteptând ca furtuna politică albaneză să înceteze – o furtună care aparent poate fi oprită doar prin decizia premierului Edi Rama de a demisiona.