AIEA: Producţia iraniană de uraniu aproape de gradul necesar pentru fabricarea armelor nucleare creşte brusc

Producţia iraniană de uraniu care poate fi folosit pentru fabricarea de arme a crescut brusc în timpul negocierilor nucleare dintre Teheran şi Washington, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Teheranul deţine în prezent aproape 409 kilograme de uraniu cu o puritate de 60% - o creştere de aproximativ 49% faţă de evaluarea trimestrială a AIEA din februarie, a declarat agenţia de supraveghere cu sediul la Viena într-un raport adresat statelor membre, din care au fost citate sâmbătă fragmente de către mass-media.

Potrivit surselor diplomatice, aproximativ 42 de kilograme ar fi suficiente pentru o armă nucleară dacă acest uraniu ar fi îmbogăţit la 90%.

Într-un al doilea raport privind lipsa de cooperare a Teheranului cu organizaţia sa, şeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că Iranul a ascuns anterior activităţi şi materiale nucleare în trei instalaţii.

Ancheta a fost obstrucţionată, a adăugat Grossi, Iranul nefiind în măsură să răspundă la întrebări sau răspunzând într-un mod necredibil. În plus, urme de neconformitate par să fi fost ascunse, a spus el.

Grossi a comentat aceste activităţi controversate în rapoarte anterioare. După ce consiliul guvernatorilor AIEA i-a încredinţat autorităţii sale sarcina de a elabora un nou raport mai cuprinzător în noiembrie 2024, acesta a sintetizat concluziile într-o manieră mai clară decât de obicei.

Noul raport ar putea determina consiliul să sesizeze în viitor Consiliul de Securitate al ONU cu privire la încălcările de către Iran a acordurilor de inspecţie încheiate cu AIEA.

Marea Britanie, Franţa şi Germania se numără printre ţările care au ridicat în acest context posibilitatea reintroducerii sancţiunilor la Naţiunile Unite.

Statele Unite negociază cu Iranul din aprilie. Washingtonul doreşte să limiteze programul nuclear al Iranului, deoarece, la fel ca alte state, se teme că acesta va duce la producerea de arme nucleare.

Teheranul neagă acest lucru şi insistă asupra dreptului său de a utiliza energia nucleară în scopuri civile.

În timpul primului său mandat, în 2018, preşedintele american Donald Trump s-a retras unilateral din acordul nuclear de la Viena, care avea ca scop restricţionarea programului nuclear al Iranului şi ridicarea sancţiunilor în schimb. Teheranul nu a mai respectat nici el acordul.