Administraţia Trump la un pas de un conflict cu Iranul în februarie

Conform unul articol apărut în TheIntercept, la începutul lunii februarie, noul secretar al Apărării, James Mattis, a dorit ca Marina americană să "intercepteze şi să se urce la bordul unei nave iraniene pentru a controla dacă face cumva contrabandă cu arme pentru rebelii houthi din Yemen. Dar vasul se afla în ape internaţionale din marea Arabiei, şi, conform mărturiilor a doi oficiali, Mattis a decis până la urmă sa renunţe la operaţiune după ce informaţii despre planurile sale s-au scurs în afara Casei Albe”.

Incidentul, oarecum minor, este important pentru modul în care pot evolua relaţiile dintre SUA şi Iran.

Administraţia Trump conţine numeroşi generali de la Pentagon care nu văd cu ochi buni ascensiunea Iranului ca putere militară majoră pe scena geopolitică din Orient.

Sprijinul pe care regimul de la Teheran îl acordă rebelilor din Yemen este şi el primejdios pentru balanţa de forţe din Orientul Mijlociu şi chiar pentru viitorul geopolitic al planetei.

Yemen este o dictatură sunită sprijinită de Arabia Saudită, care, însă, controlează o ţară majoritar shia, ramură a islamului controlată de Teheran. Pe fondul creşterii puterii militare a Iranului, rivalitatea dintre Teheran şi Riad a generat în ultimii ani un război prin intermediari dus în Yemen, care a devastat ţara şi care a produs multe victime civile.

Referitor la incidentul vasului care purta arme pentru rebelii houthi, Seyyed Hossein Mousavian, fost membru al Consiliului de Securitate Naţională a Iranului şi un intim al preşedintelui Hassan Rouhani, a afirmat că este "reţeta directă pentru o confruntare". Conform declaraţiei acestuia, chiar dacă un conflict în apele internaţionale ar fi evitat, Iranul tot ar reacţiona pentru că "are multe alte opţiuni pentru a răspunde".

Problema creşterii agresivităţii iraniene în zonă este extrem de delicată pentru guvernul american. Fosta administraţie Obama s-a dovedit suspect de reconciliantă faţă de Teheran, prin încheierea controversatului acord JPCOA prin care SUA se oferea să ridice sancţiuni împotriva Iranului la schimb cu limitarea de către Teheran, a unor procese de îmbogăţire a uraniului.

Totuşi, clauze secrete ale acordului, anulează efectul acestuia permiţând Republicii Islamice să dezvolte mai departe industria militară nucleară.

Conform Washington Post, în perioada premergătoare negocierilor pentru acordul JPCOA, israelienii, care, conform unor învinuiri spionau negocierile legate de acest subiect, au deveni conştienţi că "administraţia Obama nu dorea să folosească o atitudine dură faţă de Iran".

Unii membri marcanţi ai fostei administraţiei au fost chiar învinuiţi de legături suspecte cu Iranul - inclusiv consilierul prezidenţial Valerie Jarrett şi secretarul american John Kerry.

Totuşi noua administraţia are cu totul alte vederi. Generalul Flynn, care tocmai a fost demisionat din postul său de consilier pentru probleme de securitate naţională, este un cunoscut critic al acordului cu Iranul.

Generalul James Mattis, seful U.S. Central Command împărtăşeşte îngrijorările faţă de industria nucleară iraniană, şi este cunoscut că ar fi propus în 2011 bombardarea nocturnă a Iranului ca răspuns la sprijinul acordat de Teheran miliţiilor anti-americane în Irak.

Propunerea a fost rejectată de Casa Albă, care la vremea respectivă nu dorea deschiderea unui nou război în Orientul Mijlociu.

Evident, este posibil ca scurgerea de informaţii care ar fi oprit incidentul din luna februarie să fie permisă pentru a da un semnal Teheranului că lucrurile la Washington s-au schimbat.

Chiar şi aşa, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile având în vedere că actuala administraţie este mult mai inflexibilă în privinţa Iranului, care, până la urmă, beneficiază de sprijinul subteran al Rusiei şi Chinei.