Adevărul despre PNRR: Ce se întâmplă cu miliardele destinate României? Dezvăluirile noului ministru Pîslaru

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, a dezvăluit, într-o intervenţie la Euronews, că România a accesat până acum aproximativ o treime din fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), din care 10,7 miliarde de euro provin din componenta de granturi, o parte importantă reprezentând prefinanţări.
Ministrul a subliniat că implementarea reformelor este esenţială pentru deblocarea fondurilor, în special în contextul jaloanelor suspendate, precum cel privind pensiile speciale, unde nerespectarea angajamentelor asumate poate costa România 231 de milioane de euro.
Dragoş Pîslaru a avertizat că, fără voinţă politică şi eliminarea amendamentelor „otrăvite” care pot compromite constituţionalitatea reformei, România riscă să piardă bani importanţi din zona de granturi. El a atras atenţia că termenul-limită pentru adoptarea şi promulgarea actului normativ privind reforma pensiilor speciale este 25 noiembrie, iar succesul depinde de decizia comună a coaliţiei de guvernare.
Redăm mai jos discuţia pe această temă:
Jurnalist: Simplu, să înţeleagă toată lumea. Unde este România şi unde ar fi trebuit să fie din punctul de vedere al accesării acestor fonduri? Adică, noi obişnuim aşa, în presă şi nu numai, să explicăm oamenilor, să le spunem ce au pierdut sau cât a pierdut România din aceste fonduri care ar fi trebuit să vină. Unele sunt încă neaccesate.
Dragoş Pîslaru: Aici este frumuseţea. Vă pot prezenta două versiuni. Versiunea tristă şi negativă, care ne îndurerează, şi versiunea optimistă şi perspectiva de viitor. Amândouă sunt adevărate. Versiunea tristă este că avem nişte întârzieri foarte mari. Şi că aceste întârzieri foarte mari au fost manifestate inclusiv în corespondenţa formală, pentru că din cererea de plată 2 am pierdut 10,77 milioane de euro pentru că n-am fost capabili să facem o achiziţie publică legată de electroliză, hidrogen şi alte lucruri pe care ni le propusesem. Deci acest lucru ştim: că 10,77 milioane de euro pe partea de împrumuturi — e adevărat, deci nu pe nerambursabile — i-am pierdut.
După care mai ştim că la cererea de plată 3, care a fost iarăşi foarte mult amânată, avem o sumă, de data asta considerabilă, de 860 de milioane de euro suspendată. Deci deja avem primele elemente că ceva totuşi nu funcţionează cum trebuie. Ne uităm la calendar, vedem că iniţial se plecase cu 10 cereri de plată. După aia, pentru că a mai venit şi repower, să zicem, s-a mai ajustat puţin — acolo sunt 8 cereri de plată —, ori noi suntem încă cu un an înainte de finalul programului la cererea 3, care e şi parţial suspendată.
Asta este partea tristă, care ne îngrijorează şi care îţi arată că ai o problemă.
Dacă adăugăm aici în ce constau întârzierile, putem să ne spunem şi mai tare, pentru că întârzierile sunt legate de reforme, care tot aşteaptă să fie făcute de nu ştiu cât timp, mai ales cele care sunt cele mai cunoscute: pensii speciale, pachetul fiscal şi alte lucruri. Atenţie, pachetul fiscal este o reformă din PNRR, care a fost anticipată din anul 2021. Deci discutăm acum, la 4 ani după. Faptul că încă n-a fost convingător 4 ani de zile când ne ducem în gard... Acum de-abia ne-am dat seama la 9,3%.
Jurnalist: O paranteză aici, pentru că oamenii care au ieşit în stradă, pentru că le sunt afectate veniturile, justifică acest lucru şi spun aşa: De ce nu începeţi cu pensiile speciale? Vă aduceţi aminte de argumentul pe care l-am pus pe masă, de echitate socială?
Dragoş Pîslaru: Da, evident, sunt lucruri care trebuie să meargă în paralel. Nimeni în societate nu va accepta să plătească o notă de plată dacă va considera că acest lucru se aplică în mod discreţionar sau nu este în mod echitabil de aplicat.
Dar doar să mă întorc un pic la ce spuneam, reformele au fost amânate. Şi acum, mai recent, în spaţiul public, mai ales joia trecută, când am avut şi eu acces la cifrele reale şi am spus: „Îmi încep mandatul prin a le pune pe masă, într-un mod transparent şi public, pentru că nu este normal să le ţii ascunse.” Este firesc să le spui. Şi atunci problema pe care am descoperit-o este legată de faptul că am trenat investiţiile până la un moment în care, cu un an înainte ca ele să fie terminate în august 2026, ca să faci după aia hârtiile, să obţii banii pe ele… Ori în acest moment avem investiţii întregi care sunt la stadiu zero sau progres foarte limitat şi atunci nu ai această posibilitate să le termini.
Deci imaginea cumva, dacă vrem, negativă: apetit scăzut pentru reforme şi investiţii întârziate. Şi cu o mică, mică, mică pierdere de bani — nu neapărat din nerambursabile — şi până acum n-am pierdut niciun leu din fondurile nerambursabile, ceea ce totuşi e important, dar cu o perspectivă foarte mare de a pierde serios dacă nu te mobilizezi. Deci asta este partea negativă.
Şi acum trecem pe pozitiv, pentru că e important. Pe pozitiv este faptul că am avut întâlnire vineri la Bruxelles cu doamna Celine Gauer, care coordonează toate aceste planuri la nivel european.
Jurnalist: Acel task force.
Dragoş Pîslaru: Task force-ul cu care eu am lucrat nişte ani de zile din poziţia de europarlamentar în Comisia Economică. Mai întâi pe regulamentul tuturor PNRR-urilor, apoi pe regulamentul repower care s-a adăugat.
O cunosc bine, am lucrat împreună, am discutat de principiile de bază care trebuie să stea la aceste planuri. Şi am discutat cu domnia sa nişte lucruri care sunt esenţiale pentru români. Primul lucru este: avem vreo cale prin care să nu pierdem niciun euro din banii nerambursabili pe PNRR? Asta pentru mine este principala preocupare. Am spus-o şi la audieri, este în programul de guvernare.
Şi da, vă pot spune, după întâlnirea de vineri — că am şi verificat, adică săptămâna trecută a fost pe asumpţiile interne pe care le avem… Acum vă pot spune că am discutat şi am agreat că aceasta este o prioritate şi că nu pierdem, dacă ajustările pe care le pregătim acum le facem la timp, le trimitem la timp — nu pierdem bani.
Şi bine, ne apucăm şi să şi facem proiectele. Adică sunt nişte asumpţii legate de administrarea acestui guvern.
Jurnalist: Este tot cu „dacă”.
Dragoş Pîslaru: Păi „dacă”, dar acum acest guvern are un mare avantaj. Marele avantaj se numeşte Ilie Bolojan, care a spus: toate reformele le facem şi toate investiţiile le prioritizăm. Şi asta este o diferenţă de la cer la pământ, pentru că până acum era neclar. Acum este foarte clar. Şi a spus acest lucru de faţă cu toţi miniştrii.
Eu contez pe faptul că sistemul de monitorizare şi control pe care l-am început are greutatea Prim-ministrului şi da, lucrurile încep să mişte. Şi faptul că eu acum am cum să pun pe masă şi să trimit oficial, chiar în această lună, o variantă de program, de plan care să nu piardă niciun leu din partea nerambursabilă, cred eu că este un pas foarte bun.
Jurnalist: Cât am accesat până acum?
Dragoş Pâslaru: 10,7 din grant. Am şi defalcat. În total am accesat cam o treime din PNRR. Dar o parte bună a fost prefinanţare. Deci, practic, e greu de spus cum putem să aşezăm lucrurile.
Dar ce cred că e important e că, ok, 4 miliarde sunt prefinanţare, 6 miliarde sunt bani care ni s-au dat pe baza reformelor sau investiţiilor pe care le-am făcut deja. Deocamdată ni s-au dat mai mulţi bani pe partea de reforme, pentru că tu ai un fel de partidă duală, contabilitate duală. Ai reformele şi investiţiile care sunt în aceeaşi valoare până la capăt. Trebuie să faci reformele şi primeşti banii pentru investiţii. Acum noi am primit mai mulţi bani pentru reformele pe care le-am făcut şi trebuie să prindem din urmă cu stadiul investiţiilor ca, la sfârşit, să putem trage linie pe cele două capitole.
Dar, repet, vestea bună este că avem acest preacord, că putem să aşezăm, să reîmpachetăm toate proiectele cu risc scăzut pe zona de granturi şi apoi, pe zona de împrumuturi, avem de rezolvat şi de răspuns la nişte lucruri. Care-i spaţiul fiscal pe care îl vom avea? Adică care-i pachetul fiscal pe care îl aprobăm? Pentru că împrumuturile alea, dacă le iei, trebuie să le şi plăteşti înapoi şi trebuie să le plăteşti de undeva înapoi, chiar dacă sunt cu dobândă foarte mică. Din proiectele care au mai rămas acolo şi în care, dintre ele, o parte sunt cu risc ridicat să nu le poţi face până în 2026, să agreăm că le mutăm pe alte surse de finanţare sau găsim…
Jurnalist: Care sunt acestea? Puteţi enumera ce e important?
Dragoş Pâslaru: Există fonduri de modernizare, există Programul Transport, există posibilitatea de a finanţa cu instrumente financiare sau cu Banca Europeană de Investiţii, deci nu e ca şi cum România n-ar mai avea alte posibile finanţări.
Bineînţeles, şi bugetul naţional care începe să aibă spaţiu fiscal prin pachetul fiscal, adică asta e logica până la urmă. Pentru că, dacă nu adopţi pachetul fiscal, nici n-ai cum să-ţi asumi investiţiile pe care le-ai avut aruncate pe masă de atât timp.
Jurnalist: Mă întorc, să ştiţi că insist şi cu acea componentă a pensiilor speciale. Pentru că este importantă şi este, aşa cum spuneaţi, într-o relaţie de inechitate cu mare parte a societăţii. Cum se poate rezolva, dincolo de reforme? Bine, trebuie să facem reforma pentru a avea certitudinea că lucrurile intră pe un făgaş normal. Cum se poate realiza acest lucru? Sigur, o parte din răspuns l-am avut mai devreme, vă rog.
Dragoş Pâslaru: Să vă dau şi cealaltă parte de răspuns. Bucuria mea ca legislator din spatele acestui PNRR, care iniţial era văzut de Consiliu drept mai degrabă un bancomat de unde statele îşi trag banii şi aia, este că Parlamentul, şi prin contribuţia Parlamentului, am avut această structură dezvoltată de jaloane şi ţinte, cum îi spunem noi. Ceea ce înseamnă că ataşezi un cost dacă nu-ţi faci reforma.
În cazul nostru, a nu face reforma pensiilor speciale pe care ne-am asumat-o înseamnă să plătim 231 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, banii aceştia i-am pierde din zona de granturi. Atenţie că, de data asta, nu mai discutăm de componentele de împrumut. E din zona fondurilor nerambursabile. Adică, presupunând că noi am face toate investiţiile pe care le avem pe zona de granturi, din ele s-ar deduce, că atunci când am primit banii, s-ar deduce banii pe care nu-i primim pentru că nu ne-am respectat reformele. Acesta este costul: 231 de milioane. Şi atunci îţi creează o motivaţie adiţională să te doară dacă nu o faci. Ceea ce este exact tipul acela de motivaţie pe care o vrem pentru politicieni.
Şi acum suntem într-o situaţie în care societatea reclamă aceste inechităţi, pentru că s-a discutat aşa de mult în spaţiul public, încât există deja o bună parte din societate care cumva este disperată de neputinţa de a rezolva nişte lucruri evidente. Şi avem şi penalitatea, deci, cu alte cuvinte, dacă nu o faci, te şi costă.
Şi atunci speranţa mea, şi nu numai, cum ar fi hotărârea acestui guvern, este că vom reuşi să facem această reformă. Doar ca să explic un pic ce se aşteaptă Comisia Europeană să facem ca urmare a promisiunii României. Comisia Europeană a suspendat acest jalon ca fiind neîndeplinit în urma emiterii de către Curtea Constituţională a României a deciziei aceleia legate de magistraţi, de pensiile magistraţilor. Şi, practic, ce avem nevoie este să imaginăm un alt mecanism acum, pentru că trebuie să venim cu o altă soluţie, care să presupună nişte modificări de acte normative.
A existat o propunere, dacă vă aduceţi aminte, în aprilie 2025, care a fost amendată instantaneu, de nu s-a mai recunoscut ce este în ea. Şi, practic, în acest moment există dubii serioase că ar fi constituţională, că, practic, cam aşa se întâmplă. Pui ceva, se adaugă nişte lucruri care au nişte mere otrăvite, astfel încât să poată să pice la Curtea Constituţională. Cam asta e parcursul.
Şi atunci, din înţelegerea mea, şi legată de voinţa coaliţiei de guvernare de data asta, deci nu numai prim-ministrul, este că avem o înţelegere cu privire la deblocarea procesului prin renunţarea la amendamentele care au cauzat aceste semne de întrebare, că, de fapt, a fost otrăvită cu scopul de a pica la Curtea Constituţională.
Jurnalist: Un fel de gândire cu premeditare.
Dragoş Pâslaru: Nu o să comentez decât faptul că, aşa cum este în acest moment încărcată cu amendamente, are şanse foarte mari să nu treacă de Curtea Constituţională. Dacă amendamentele ar fi retrase şi ar exista această voinţă a coaliţiei să treacă, ar trece ca vântul prin Parlament, pentru că majoritatea este o majoritate confortabilă.
Prin urmare, termenul pe care noi îl avem este 25 noiembrie, că acest act normativ nu doar, atenţie, să fie adoptat – că s-a mai întâmplat asta –, ci şi promulgat. Avem tot timpul în sesiunea parlamentară care începe să treacă ca vântul prin comisii, pentru că există voinţă politică pentru asta.
Jurnalist: Dar să renunţe cineva la amendamente.
Dragoş Pâslaru: Da, să renunţe – nu cineva –, să renunţe cei care au iniţiat acele amendamente la ele, evident.
Jurnalist: Acele persoane încă sunt plasate în segmentul decizional?
Dragoş Pâslaru: Este vorba de o decizie de coaliţie care cuprinde patru partide, care au, plus minorităţile, majoritatea, au controlul asupra activelor de partid. Eu nu sunt în măsură să dau indicaţii, dar ce pot să vă spun este, se spune în engleză: When there is a will, there is a way.
Deci, dacă există o voinţă, există şi o cale de a face lucrurile să meargă. Înţeleg că, pentru fiecare dintre jaloanele acestea de reformă, a avut loc o discuţie foarte clară în rândul coaliţiei de guvernare, asumare a faptului că le ducem până la capăt.
Le vom vedea foarte repede, pentru că data limită este 25 noiembrie. Şi toate aceste reforme, mai ales cele din plata 3, care sunt suspendate – cele 6 –, evident că vom vedea foarte repede dacă vor fi îndeplinite sau nu.
Din punctul meu de vedere, rolul meu este unul: să informez cu privire la situaţia existentă, la risc, la calendar, să mă asigur că avem nişte modalităţi de rezolvare împreună cu ministerele de linie care rezolvă lucrurile acestea şi, din perspectiva Comisiei, să port dialogul cu Comisia, să mă asigur că avem un climat de încredere şi un plan de lucru pe aceste lucruri.
Şi da, asta am început să fac şi, în mai puţin de o săptămână, cred că am pus pe picioare acest plan.