Acuzaţii de abuz de putere în Poliţie. Păscuţ: Poliţiştii sunt instigaţi la încălcarea legii prin mesaje interne
Liderul onorific al sindicatului politistior Diamantul, Emil Păscut, acuză un abuz de putere în Poliţia Română. Mai exact, el susţine că poliţilştii sunt instigaţi la încălcarea Legii prin mesaje interne.
Potrivit lui Păscuţ, poliţiştilor li se cere, în mod ilegal, să procedeze arbitrar, la legitimarea cetăţenilor, la controlul vehiculelor şi interiorului acestora, la verificarea lor în bazele de date ale poliţiei, doar pentru a raporta atingerea unor parametri statistici de "performanţă", fixaţi subiectiv de şeful ierarhic.
"Dacă aceste măsuri nu sunt luate, Poliţia Română riscă să devină un instrument de coerciţie ilegală, nu o instituţie menită să protejeze drepturile cetăţenilor", arată Păscut.
Redăm postarea sindicalistului
"Pe 28 ianuarie 2025, publicaţia Fanatik a preluat de la Sindicatul Sidepol şi a făcut publice o serie de mesaje abuzive transmise de un şef ierarhic din IPJ Timiş prin intermediul aplicaţiei whatsapp. Aceste mesaje instigă poliţiştii de ordine publică să încalce legea şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor, sub pretextul îmbunătăţirii 'performanţei în muncă'.
Mesajele transmise prin whatsapp impun obligaţia de a legitima în mod arbitrar cetăţeni, de a verifica vehicule şi de a controla ocupanţii acestora, fără a exista motive legale care să justifice aceste acţiuni.
Acest incident nu este unul izolat.
În repetate rânduri, au apărut în spaţiul public dovezi ale unor ordine interne abuzive, care transformă poliţiştii în simpli executanţi ai unor directive ilegale, dictate de superiori preocupaţi mai degrabă de statistici favorabile decât de respectarea legii.
Sub conducerea lui Bogdan Despescu, ministrul 'de facto' al MAI, şi a lui Benone Matei, şeful IGPR, astfel de practici sunt cunoscute, tolerate şi încurajate, deşi au implicaţii disciplinare şi chiar penale.
Pentru a înţelege gravitatea acestui fenomen, vom analiza mesajele respective şi modul în care acestea încalcă Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
Mesajele de la IPJ Timiş care instigă la încălcarea Legii ( vezi şi în foto) :
Mesaj 1:
'Vă atrag atenţia din nou, şi sper să o fac pentru ultima dată, asupra modului de executare al serviciului, în special la schimbul 3, şi pe celelalte schimburi atunci când nu sunt apeluri 112 sau alte activităţi organizate. Atenţie la legitimarea tuturor persoanelor cu care interacţionaţi, la controlul vehiculelor şi interiorului acestora, la legitimarea tuturor ocupanţilor, precum şi la verificarea lor în bazele de date ale poliţiei, obligatoriu cu EDAC-ul.'
Mesaj 2:
'V-am transmis zilele trecute să fiţi foarte atenţi cum completaţi rapoartele de activitate. În fiecare zi, adj. PMT face analiză activităţilor desfăşurate de fiecare echipaj, constatând foarte multe deficienţe, fapt ce am constatat şi eu. (Ex: un echipaj din schimbul 3, din cele 8 ore, au lucrat doar 2-3 ore, câteva persoane şi auto verificate, fără contravenţii, fără alte activităţi, fără intervenţii, fără dosare penale constatate).'
Mesaj 3:
'Începând de mâine voi analiza zilnic activitatea, iar acolo unde o să constat deficienţe, o să vă solicit la fiecare raport motivat, urmând să propun măsuri în consecinţă. Trebuie să înţelegeţi că acel raport pe care îl completaţi reprezintă oglinda fiecărui poliţist, prin care justificaţi faptul că nu aţi venit degeaba la serviciu. Dar dacă continuaţi să îl completaţi eronat, să nu zic altfel, fără să arătaţi cu liniuţă, pe intervale de timp, toate activităţile ce le-aţi desfăşurat, să nu fiţi uimiţi de modul cum veţi fi evaluaţi, sau supăraţi pe alţi colegi care vor avea rezultate foarte bune.'
O analiză a încălcărilor articolului 34-35 din Legea nr. 218/2002, pe baza mesajelor.
Este vădit ilegală acţiunea de a instiga poliţiştii din subordine să procedeze arbitrar, la legitimare, la controlul vehiculelor şi interiorului acestora, la verificarea lor în bazele de date ale poliţiei ('obligatoriu cu EDAC-ul'), doar pentru a raporta atingerea unor parametri statistici de 'performanţă', fixaţi subiectiv de seful ierarhic.
Articolul 34 din Legea 218/2002, permite legitimarea cetăţenilor doar în situaţii specifice, bine determinate de lege.
Astfel, conform articolului:
(1) Poliţistul este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei numai în situaţia în care:
Articolul 34 (alin. 2) obligă poliţistul să comunice verbal persoanei motivul legitimării.
Motivul legitimării, trebuie să fie cel real, care corespunde adevărului. Ne îndoim că poliţistul din stradă are curaj şi onestitate să informeze persoana că a fost oprită arbitrar, în afara condiţiilor stricte prevăzute în art 34, exclusiv în scopul de a fi atinse standardele de performanţa stabilite pe Whatsapp, subiectiv, de către şeful lui ierarhic. Deci el va fi tentat să inducă în eroare persoana cu care intră în contact, asupra motivului real al legitimării.
În continuare,
Rapoartele de activitate conţin la pagina 2, rubrici privind datele personale ale persoanelor legitimate, precum şi privind 'motivul legitimării'.
O legitimare arbitrară, făcută în afara legii şi doar în scopul de a atinge standardele de performanţă impuse de şef, naşte dificultăţi de ordin moral şi juridic, la completarea motivului de legitimare.
Dacă poliţistul subordonat ar înscrie motivul real al legitimării (că a acţionat în afara legii, la instigarea şefului interesat de statistici şi să se menţină în graţiile şefului superior) poliţistul ar recunoaşte săvârşirea unei fapte ilegale şi l-ar expune atât pe şef, dar mai ales s-ar expune pe sine, unei sancţiuni disciplinare şi poate chiar penale.
Pentru că noi nu am auzit până acum de o astfel de situaţie, tragem concluzia că cel mai probabil se declanşează instinctul de conservare iar poliţistul alege să facă un fals intelectual în raport, înscriind un motiv din cele prevăzute la art 34 care este însă fals, neconform cu motivul real.
Deci doar şi până la acest moment, putem să observăm ce avalanşă de acte materiale ilegale declanşează instigarea şefului ierarhic şi frica poliţistului subordonat de a se opune abuzului de putere.
În continuare,
Potrivit art. 35 din Legea nr. 218/2002, poliţistul este îndreptăţit să efectueze controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculului utilizat de persoana legitimată, doar în următoarele condiţii specifice:
(1) Poliţistul este îndreptăţit să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai în scopul:
a) ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că persoana are asupra sa ori sub controlul său astfel de bunuri;
b) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, atunci când persoana face obiectul măsurii conducerii la sediul poliţiei ori al unui mandat de aducere, ordonanţe de reţinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;
c) identificării unor documente sau înscrisuri care pot servi la stabilirea identităţii unei persoane aflate în stare de inconştienţă;
(2) Controlul vehiculului se poate efectua şi în scopul identificării unei persoane date în urmărire sau căutată potrivit legii, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că aceasta este prezentă în vehicul. În înţelesul prezentei legi, prin controlul vehiculului se înţelege controlul oricărui mijloc de transport pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau pe apă.
Se observă fără dubii că actul de control (controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculului utilizat de persoana legitimate) nu poate fi arbitrar. Baza pentru control nu poate fi decât una dintre situaţiile expuse în textul art 35, iar incidenţa acestor situaţii ţin de aprecierea exclusivă a poliţistului implicat.
Instigarea şefului ierarhic de a atinge un număr minimal de verificări şi controale, impus de şeful ierarhic, fără să existe condiţiile justificative impuse de lege, este o ingerinţa gravă în drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, în dreptul de apreciere al poliţistului subordonat şi conduce un mediu favorizant pentru falsificarea intelectuală a rapoartelor de activitate.
Ce este de făcut?
Aceste ordine ilegale nu sunt cazuri izolate, ci reflectă un sistem ierarhic defectuos în care poliţiştii sunt forţaţi să aleagă între a-şi risca cariera sau a încălca legea.
Pentru că astfel de practici să înceteze, este necesară:
Când domnul Despescu şi domnul Benone Matei se vor opri din hărţuirea liderilor de sindicat pentru opinii critice ( având o bază factuală minimală) la adresa aparatului de conducere, poate vor găsi timp şi înţelepciune să aprecieze şi aspectele pozitive ale criticii sindicale.
Cum este, de exemplu, acest articol.
Păi noi vrem răul Poliţiei Române? Cei care criticăm onest stări de fapt reale care prejudiciază vădit conceptul de stat de drept, democraţia şi drepturile poliţiştilor subordonaţi ? Sau cei care patronaţi acest sistem defect, cei îmbătaţi de beţia puterii, care bagaţi sub preş, care va credeţi deasupra legii? Cine are voie să va tragă de mânecă, să va atenţioneze când uitaţi de lege, când vă îmbătaţi de prea multă putere, dacă nu noi, sindicatele? E adevărat că deranjăm, că vă lovim la orgoliu, dar avem o utilitate şi un rol recunoscut de legiuitor. Noi va ajutăm pe voi să păstraţi echilibrul, atunci când pierdeţi direcţia!
PS: Prin dispoziţia IGPR nr. 165327 / 07.10.2019 ( care este încă activă) s-au dispus următoarele:
“Este interzisă utilizarea echipamentelor de telecomunicaţii mobile (smartphone, tabletă, etc.) şi a aplicaţiilor informatice (Facebook Messenger, whatsapp, Snapchat, etc.) pentru transmiterea informaţiilor conexe activităţilor de poliţie.”