Actul doi: SUA atacă cu drone miliţii irakiene susţinute de Iran

Un oficial irakian a declarat că un atac aerian a lovit două vehicule care transportau membri ai unei miliţii susţinute de Iran, la nord de Bagdad, la o zi după atacul american asupra generalului iranian Qassem Soleimani.

Oficialul a declarat că cinci membri ai miliţiei au fost ucişi şi că identitatea celor ucişi nu a fost imediat cunoscută. Declaraţiile sunt făcute sub anonimat, deoarece nu a fost autorizat să discute cu reporterii.

Iranul a promis că se va răzbuna pentru atacul aerian al SUA în apropierea aeroportului din Bagdad, care l-a ucis pe coordonatorul principal al intervenţiilor iraniene din Orientul Mijlociu, generalul Qassem Soleimani.

SUA a declarat că vineri a trimis alte mii de trupe în regiune, în timp ce tensiunile au crescut în urma asasinatului.

Moartea generalului Qassem Soleimani, şeful forţei de elită Quds a Iranului, marchează o escaladare majoră a tensiunilor dintre Washington şi Iran, care au ţinut-o dintr-o criză în alta după ce preşedintele Donald Trump s-a retras din acordul nuclear din 2015 şi a impus sancţiuni majore Iranului.

Asasinatul lui Soleimani şi represaliile pe care le va lua Iranul ar putea aprinde un conflict care să învăluie întreaga regiune.

În ultimele două decenii, Soleimani a construit o reţea de aliaţi puternic înarmaţi, care se întind până în sudul Libanului.

Statele Unite au declarat că vor trimite aproape încă 3.000 de trupe ale Armatei în Orientul Mijlociu, reflectând îngrijorarea cu privire la potenţialele represalii ale Iranului pentru asasinat.

De asemenea, SUA a cerut cetăţenilor americani să părăsească Irakul „imediat”, în urma atacului aerian de pe aeroportul internaţional din Bagdad.

Departamentul de Stat a declarat că ambasada de la Bagdad, care a fost atacată de membri ai unei miliţii susţinute de Iran şi de susţinătorii acestora la începutul acestei săptămâni, este închisă şi toate serviciile consulare au fost suspendate.

Aproximativ 5.200 de trupe americane sunt localizate în Irak pentru a antrena forţele irakiene şi pentru a ajuta în lupta împotriva militanţilor grupului Statului Islamic.

Oficialii apărării care au discutat despre noile mişcări de trupe au vorbit sub condiţia anonimatului, decizia nefiind încă anunţată de Pentagon.

Un oficial al Pentagonului a declarat, sub anonimat, că SUA a plasat în alertă şi o brigadă a Armatei pentru a zbura în Liban cu misiunea de a proteja ambasada americană. Ambasadele Statelor Unite au emis, de asemenea, alerte de securitate pentru americanii din Bahrain, Kuweit şi Nigeria.

Anunţul american despre suplimentarea trupelor din Irak a survenit în condiţiile în care Trump a spus că uciderea lui Soleimani nu a fost executată pentru a începe un conflict cu Iranul. „Am luat măsuri aseară pentru a opri un război. Nu pentru a începe un război”, a spus Trump, adăugând că nu urmăreşte schimbarea regimului în Iran.

Liderul suprem al Iranului, Ayatollah, Ali Khamenei, a promis „represalii dure” după atacul aerian, numindu-l pe Soleimani „faţa internaţională a rezistenţei”. Khamenei a declarat trei zile de doliu public şi l-a numit pe Generalul-maior Esmail Ghaani, adjunctul lui Soleimani, la conducerea forţelor Quds, de elită, ale Iranului.

Preşedintele iranian, Hassan Rouhani, a numit asasinatul o „crimă oribilă” şi a spus că ţara sa „se va răzbuna”. Iranul l-a chemat de două ori pe ambasadorul elveţian, care asigură legătura între Iran şi ţările occidentale, prima dată înmânându-i o scrisoare pentru administraţia de la Washington.

Ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, a numit atacul american o „acţiune teroristă laşă” şi a spus că Iranul are dreptul să răspundă „prin orice metodă şi în orice moment”.

Mii de iranieni din Teheran au ieşit în stradă după rugăciunile de vineri pentru a condamna uciderea, fluturând pancarte cu poza lui Soleimani şi scandând „Moarte Americii”.

Evoluţia pune o presiune şi mai mare pe guvernul irakian, care, oficial este aliat al Washingtonului, dar care, în ultimii ani, a devenit tot mai apropiat de regimul de la Teheran.

Irakul este îngrijorat că ar putea deveni teatrul de operaţiuni al unui eventual război dintre Iran şi Washington.

Politicienii irakieni apropiaţi de Teheran au cerut ca ţara să expulzeze forţele americane prezente.

Departamentul Apărării a declarat că l-a ucis pe Soleimani, în vârstă de 62 de ani, pentru că ar fi „dezvoltat activ planuri de a ataca diplomaţi americani şi membri ai serviciilor din Irak şi din toată regiunea”. De asemenea, l-a acuzat pe Soleimani că ar fi aprobat protestele violente orchestrate în cursul săptămânii la Ambasada SUA din Bagdad.

Atacul aerian care a dus la moartea generalului Soleimani, petrecut pe un drum de acces din apropierea aeroportului din Bagdad, a fost executat vineri de drone americane, potrivit unui oficial american.

Soleimani tocmai debarcase dintr-un avion care sosea fie din Siria, fie din Liban, a declarat un înalt oficial al securităţii irakiene. Generalul ar fi fost omorât împreună cu Abu Mahdi al-Muhandis, comandantul adjunct al miliţiilor susţinute de iranieni în Irak, cunoscute sub numele de Forţele de Mobilizare Populare.

Un politician de rang înalt a spus că trupul lui Soleimani a fost identificat cu ajutorul inelului pe care îl purta. Televiziunea de stat din Iran a declarat că vineri au fost ucise 10 persoane, inclusiv cinci membri ai Gărzii Revoluţionare şi ginerele lui Soleimani.

Atacul marchează un punct important de cotitură în Orientul Mijlociu şi reprezintă o schimbare drastică a politicii americane faţă de Iran, după luni de tensiuni în care Departamentul de Stat a adoptat o poziţie neconflictuală.

Cu toate acestea decizia preşedintelui Trump de a retrage SUA din acordul JCPOA, care viza temporizarea progresului industriei nucleare iraniene, a aruncat în aer relaţia cu Teheranul.

De atunci, Iranul a doborât o dronă de supraveghere militară americană şi a confiscat tancuri petroliere în Golf. Statele Unite au acuzat, de asemenea, Iranul de alte atacuri care au vizat tancuri petroliere şi de atacul asupra combinatelor petroliere saudite ale companiei Aramco.

Reacţii

Susţinătorii din Congres ai atacului au declarat că operaţiunea a restabilit puterea de descurajare a SUA împotriva Iranului, iar aliaţii lui Trump s-au grăbit să laude iniţiativa. „Pentru guvernul iranian: dacă doriţi mai mult, veţi primi mai mult”, a scris pe Twitter senatorul Lindsey Graham, un susţinător al lui Donald Trump.

„Sper că acesta este primul pas către schimbarea regimului în Teheran”, a scris fostul consilier la adresa securităţii naţionale a lui Trump, John Bolton, într-un tweet. Bolton este cunoscut pentru poziţia sa neo-conservatoare, extrem de dură la adresa Iranului şi a Coreei de Nord.

Voci din Partidul Democrat au criticat ordinul lui Trump. Candidatul la preşedinţie din partea democraţilor, fostul vicepreşedinte american Joe Biden, unul dintre liderii americani care au ajutat la construirea politicii americane neconflictuale faţă de Iran pe vremea administraţiei Obama, a declarat că Trump a „aruncat un baton de dinamită”, spunând că ar plasa SUA „în pragul unui conflict major în Orientul Mijlociu”.

Trump, care se afla în vacanţă la clubul său privat din Palm Beach, Florida, a subliniat că a ordonat lovitura aeriană deoarece Soleimani a ucis şi a rănit mulţi americani de-a lungul anilor şi complota să ucidă mai mulţi. „Ar fi trebuit eliminat cu mulţi ani în urmă”, a adăugat el.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avut o convorbire cu omologul său rus, pentru a discuta consecinţele atacului american asupra generalului Soleimani, a anunţat Palatul Elysee.

„Ne trezim într-o lume mai periculoasă”, a declarat ministrul adjunct pentru afaceri externe al Franţei, Amelie de Montchalin, la radio RTL. Uniunea Europeană a avertizat împotriva unei „escaladări generalizate a violenţei”. Rusia a condamnat atacul, iar regimul comunist chinez a declarat că este „extrem de îngrijorat”. Marea Britanie şi Germania au remarcat că Iranul are, de asemenea, o anumită responsabilitate pentru escaladarea tensiunilor.

Iranul poate lovi în regiune prin forţele sale aliate - Hezbollah, miliţiile irakiene şi rebelii Houthi din Yemen. Liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a făcut apel la „rezistenţa din întreaga lume” pentru a răzbuna uciderea lui Soleimani, aluzie la celulele dormante ale reţelei teroriste iraniene prezente în multe ţări.

Evoluţia ar putea declanşa preţuri crescute la ţiţei, Iranul ameninţând în repetate rânduri că va bloca transporturile de petrol prin Golful Persic, iar programul iranian de rachete balistice este destul de avansat.

Consiliul suprem de securitate al Iranului a declarat vineri că a organizat o şedinţă specială şi a luat „decizii adecvate” cu privire la modul de a răspunde, dar nu a elaborat.

Ministrul israelian al Apărării, Naftali Bennett, a organizat vineri o întâlnire cu oficiali de vârf din domeniul apărării şi al informaţiilor, însă armata israeliană a declarat că nu va întreprinde nicio acţiune extraordinară pe frontul său de nord, în afară de închiderea unei staţiuni de schi din Înălţimile Golanului, lângă Liban şi Siria, ca măsură de precauţie.

Sâmbătă au loc funeraliile pentru al-Muhandis şi ceilalţi irakieni ucişi.

Primul ministru irakian Adel Abdul-Mahdi a condamnat atacul spunând că este o „agresiune împotriva Irakului”. O sesiune de urgenţă a parlamentului a fost convocată duminică, în care vicepreşedintele, Hassan al-Kaabi, a declarat că va lua „decizii care pun capăt prezenţei SUA în Irak. ”