SUA atacă baze militare din Irak şi Siria, controlate de miliţii iraniene. Irakul critică vehement evoluţia

Forţele americane au efectuat atacuri aeriene în Irak şi Siria împotriva a cinci baze despre care Pentagonul spune că au legătură cu o miliţie susţinută de iranieni, implicată într-o serie de atacuri asupra infrastructurii militare americano-irakiene care adăposteşte forţele americane.

Atacurile s-au produs duminică, în jurul orei 11.00 ora Washingtonului.

Evoluţia marchează primul incident în care armata americană răspunde semnificativ ca urmare a atacurilor grupului şiit cunoscut sub numele de Kataib Hezbollah.

Jonathan Hoffman, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a descris acţiunea împotriva grupului ca fiind „lovituri defensive de precizie” care „vor degrada” capacitatea grupului de a efectua viitoare atacuri împotriva forţelor coaliţiei.

Cel puţin 25 de persoane au fost ucise în atacurile aeriene americane, potrivit unei declaraţii date duminică de membri ai Unităţilor de Mobilizare a Poporului (UMP), un grup-umbrelă şiit susţinut de Teheran, cunoscut şi sub numele de Hashd al-Shaabi. Kataib Hezbollah este membru al grupului.

Jewad Kadum, lider UMP, a afirmat duminică într-o declaraţie că operaţiunile de salvare erau încă în desfăşurare, precum şi evacuarea răniţilor, recuperarea cadavrelor şi stingerea incendiilor cauzate de atacurile aeriene.

Mark Esper, secretarul de stat Mike Pompeo şi şeful Statului Major Interarme, generalul Mark Milley, s-au deplasat duminică la Mar-a-Lago pentru a discuta despre atacuri cu Trump.

Mike Pompeo a declarat că SUA au luat „măsuri decisive” şi a spus că ameninţările împotriva forţelor americane erau în desfăşurare de „multe săptămâni”. "Nu vom sta cu mâinile în sân atunci când Republica Islamică din Iran ia măsuri care pun în pericol americanii", a mai adăugat Pompeo.

Esper a declarat că întâlnirea de duminică cu preşedintele a inclus discuţia despre „alte opţiuni disponibile” fără a oferi detalii suplimentare. El a adăugat că SUA „vor lua măsuri suplimentare, după cum este necesar pentru a se apăra şi va descuraja comportamentele nepermisibile din partea miliţiilor sau a Iranului”.

Oficialii americani au declarat că cele cinci ţinte includ trei locaţii controlate de Kataib Hezbollah în Irak şi două în Siria. Aceste locaţii includeau buncăre de depozitare a armelor şi centre de comandă şi control pe care grupul le foloseşte "pentru a planifica şi executa atacuri asupra forţelor de coaliţie OIR (Operation Inhere Resolve)", potrivit Pentagonului.

Loviturile aeriene au fost date cu avioanele de luptă F-15 Strike Eagle, a declarat un oficial american. Au fost observate explozii secundare după unele lovituri, ceea ce indică faptul că obiectivele ar fi putut adăposti muniţii.

Deşi au fost efectuate mai multe lovituri, sit-urile lovite au fost relativ mici, a declarat oficialul.

Oficialii americani au acuzat grupul de atacuri precum unul efectuat vineri asupra unei baze de lângă Kirkuk, Irak, care a ucis un antreprenor civil american şi a rănit alţi patru membri ai serviciului american.

Oficialii americani acuză grupul de legături cu forţele iraniene."KH are o legătură puternică cu Forţa Quds a Iranului şi a primit în mod repetat ajutor letal şi sprijin din partea Iranului, pe care l-a folosit pentru a ataca forţele coaliţiei OIR", a afirmat acesta.

Abdelkarim Khalaf, purtătorul de cuvânt al comandantului forţelor armate din Irak, a declarat în timpul unui interviu în direct la televiziunea de stat, Al-Irakiya TV, că Esper l-a informat pe premierul irakian Adil Abdul Mahdi cu o jumătate de oră înaintea atacurilor aeriene americane.

"Prim-ministrul irakian şi-a exprimat obiecţia puternică faţă de această decizie unilaterală şi îngrijorarea că aceasta va duce la o escaladare suplimentară şi a cerut ca Esper să o oprească imediat (atacurile aeriene)", a spus Khalaf.

El a adăugat că „aceste lovituri reprezintă o înjunghiere pe la spate, o trădare”. Abdul Mahdi a declarat că guvernul de la Bagdad respinge „acţiunile unilaterale” ale forţelor de coaliţie din ţara sa, potrivit unei declaraţii realizate la televiziunea de stat. "Am confirmat deja respingerea oricărei acţiuni unilaterale din partea forţelor coaliţiei sau a oricărei alte forţe din Irak. Considerăm că aceasta reprezintă o încălcare a suveranităţii Irakului şi o escaladare periculoasă care ameninţă securitatea Irakului şi a regiunii", a declarat premierul irakian.

Relaţiile dintre SUA şi Iran au devenit din ce în ce mai încordate în ultimele luni, în special după atacarea în această vară a petrolierelor din Golful Persic şi a combinatelor Aramco din Arabia Saudită şi după incidentul de doborâre a unei drone americane în iunie.

Retragerea administraţiei americane din tratatul JCPOA, care ar fi trebuit să întârzie dezvoltarea industriei nucleare iraniene, urmat de impunerea de sancţiuni asupra industriei petroliere, a lovit dur economia Republicii Islamice, iar Teheranul a ameninţat în repetate rânduri cu blocarea tranzitului petrolier prin Golf.

Oficialii americani, inclusiv Pompeo, au subliniat în mod repetat că orice ameninţare la adresa libertăţii de navigaţie în Golf şi a comerţului cu petrol este inacceptabilă, dar administraţia Trump nu a luat nicio măsură pentru a nu amplifica situaţia.

În ultimele două luni însă, oficialii americani au ridicat prioritatea dosarului iranian, deoarece ameninţarea pentru forţele americane şi ale coaliţiei a devenit mai pregnantă.

În ultimele câteva săptămâni, o serie de atacuri cu rachete au vizat baze militare din Irak, unde este staţionat personalul SUA şi al coaliţiei. Oficialii americani au pus atacurile pe seama grupului Kataib Hezbollah.

În spatele grupului militant, oficialii americani au indicat Iranul.

Tensiunile dintre SUA şi Iran au crescut de-a lungul anului 2019, deoarece Washingtonul a înăsprit presiunea economică asupra Teheranului prin intermediul unei campanii de „presiune maximă”, iar Iranul a răspuns cu ceea ce numeşte „rezistenţă maximă”.

Rezistenţa Teheranului a luat forma reducerii treptate a conformităţii cu acordul nuclear JCPOA şi organizarea unei campanii de provocare regională care a început să escaladeze în mai, lună în care patru tancuri petroliere din Golful Persic au fost avariate de mine. Drone lansate de rebelii Houthi susţinuţi de Iran au lovit două segmente de-a lungul unei conducte petroliere saudite est-vest şi o rachetă a aterizat lângă ambasada SUA în Irak.

În ultima zi a lunii mai, un atac sinucigaş în Kabul, Afganistan, a rănit patru militari americani. În timp ce talibanii au revendicat responsabilitatea pentru atac, Washingtonul a învinuit Teheranul.

În iunie, încă două tancuri petroliere au fost atacate în Golful Oman, iar Iranul a doborât o dronă americană, aducându-l pe Trump până la punctul de a ordona un atac asupra Iranului, care a fost oprit în ultimul moment.

În august, 10 drone Houthi au lovit un combinat petrolier saudit, iar în septembrie, rachete de croazieră au provocat daune semnificative la două combinate ale companiei Aramco. SUA, Arabia Saudită şi naţiunile europene au condamnat Iranul.