Activist civic din Moldova: Componenţa Consiliului Naţional pentru Participare este înduioşătoare
alte articole
Guvernul R. Moldova anunţă că în urma finalizării procesului de selectare a membrilor Consiliului Naţional pentru Participare (CNP), pentru mandatul 2017-2019, au fost selectaţi 26 de membri, reprezentanţi ai grupurilor organizate ale societăţii civile. Imediat după publicarea listei persoanelor şi ONG-urilor pe care le reprezintă, mai mulţi internauţi au venit cu critici privind componenţa CNP şi eficienţa activităţilor asociaţiilor neguvernamentale selectate.
Astfel, avocata Viorica Grecu scrie pe pagina sa de facebook: "26 de persoane, reprezentanţi ai grupurilor organizate ale societăţii civile, au fost selectate ca membri ai Consiliului Naţional pentru Participare? Societate civilă guvernamentală?
De ce din alte ONG-uri arhi-cunoscute pentru activităţi eficiente, nu vedem nume? Sau societatea civilă rămâne în opoziţia societăţii civile guvernamentale? Şi aici şi-a băgat ideile michiduş?”, s-a întrebat retoric avocata.
Activistul civic Valeriu Paşa notează că în ceea ce priveşte “noua componenţă a Consiliului ”naţional pentru participare”, lista e pur si simplu înduioşătoare. Federaţia de gimnastică estetică în grup şi alte organizaţii de vază şi, desigur, Antoniţa Fonari. p.s. şi NGO-ul lui Valeriu Lazăr (fost ministru al Economiei şi membru al Partidului Democrat n.r.) creat dăunăzi.”
Consilierul juridic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ion Guzun a declarat pentru Epoch Times că activitatea CNP a fost suspendată de aproape 3 ani. Guvernul de la Chişinău a decis în ce formulă să colaboreze mai bine cu organizaţiile societăţii civile. Astfel, CNP a fost revitalizat. Anume Cabinetului de miniştri îi aparţine decizia cine să-i consulte la luarea deciziilor asupra documentelor de politici.
“Straniu totuşi că în componenţa CNP sunt persoane care au făcut parte din Guvern şi care au fost responsabile de concesionarea în condiţii dubioase a Aeroportului Chişinău. O altă persoană a încercat să promoveze o agendă pretins reprezentativă a societăţii civile, apelând la diferite acţiuni şi abordări netransparente, neincluzive, utilizând, şi chiar abuzând, de anumite platforme sau formate consacrate ale societăţii civile” a adăugat Ion Guzun.
CRJM consideră că Guvernul poate utiliza orice format de comunicare cu societatea civilă, nu neapărat instituţionalizată. Totuşi, autorităţile, trebuie să depună eforturi de a respecta procesul de transparenţă decizională, iar pe de altă parte, membrii CNP să consulte organizaţiile relevante din domeniu asupra acţiunilor şi mesajelor către Guvern.
Menţionăm că luni în cadrul unui briefing de presă, preşedintele Parlamentului Andrian Candu a afirmat că îşi asumă riscul să menţioneze că cele 19 ONG-uri care au decis să nu participe la dezbaterile proiectului de lege privind modificarea sistemului electoral, cu trecere la votul uninominal nu reprezintă întreaga societate civilă, în Moldova fiind înregistrate 7778 de organizaţii neguvernamentale.
Potrivit comunicatului de presă al Guvernului RM, CNP va avea rolul de a consolida platforma de comunicare cu societatea civilă in procesul de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a documentelor de planificare strategică.
Totodată, Cabinetul de miniştri susţine că scopul instituţionalizării raporturilor dintre autorităţile publice centrale şi societatea civilă este de a dezvolta la nivel naţional un mecanism de promovare a participării organizaţiilor societăţii civile la procesul decizional - angajamente prevăzute în Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.