Acciza pe carburanţi suspendă temporar acordul cu FMI

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat luni seară că a decis să nu aprobe Memorandumul cu FMI, trimis spre aprobare de către Guvern. Motivul refuzului este acciza de 7 eurocenţi la carburanţi, pe care preşedintele o consideră o frână pentru economia ţării.

Băsescu a precizat că a informat FMI în legătură cu poziţia să, insistând asupra faptului că la vizita delegaţiei Fondului din ianuarie se va putea renegocia acest punct.

Preşedintele Băsescu a declarat că nu îşi asumă această măsură, căci este "anti-economică, împotriva intereselor României, împotriva şanselor de relansare a economiei".

Băsescu şi-a reiterat ideea că "România nu e dependentă de tranşe de bani de la Fond" şi că puterea îşi poate permite o renegociere a memorandumului, al cărui scop ar trebui să fie relansarea economiei, în timp ce acciza pe carburanţi va duce exact în direcţia opusă, frânând creşterea economică. Introducerea accziei (52 de bani la motorină şi 53 de bani la benzină bani în plus la pompă) se va reflecta într-o creştere a preţurilor, a inflaţiei şi în falimente ale întreprinderilor româneşti.

Cel mai rău efect va fi acela la adresa acelora pe care guvernul spune că vrea să îi ajute. Creşterea preţului la carburanţi va afecta mult mai mult pensiile, decât creşterea de 3,75% pe care legea obligă guvernul să o facă. Primii afectaţi vor fi pensionarii. Vor fi afectaţi toţi salariaţii, indiferent din ce categorie fac parte. Creşterea va înghiţi foarte uşor şi creşterea salariului minim pe economie, şi creşterea de venit care se acordă de la 1 ianuarie medicilor rezidenţi. Toate facilităţile vor fi anulate prin efectele creşterii cu 8% a preţului carburanţilor." a tras un semnal de alarmă preşedintele.

Conştient de faptul că ceea ce face este "fără precedent", Preşedintele a anunţat că are toate motivele pentru a nu semna memorandumul, că a anunţat FMI cu privire la poziţia sa şi că Guvernul, care prin acciza pe carburanţi vrea să-şi finanţeze, prin sacrificiul românilor, campaniile electorale de anul viitor, nu are decât să îşi asume acest memorandum pe care Băsescu nu îl consideră acceptabil în forma în care e.

"Dacă Fondul va accepta o relaţie directă cu Guvernul, este problema lor. Ei pot modifica şi legea printr-o ordonanţă. I-am avertizat demult să reia negocierile cu Fondul, am atenţionat guvernul, parlamentul. Nu semnez acest memorandum. Ce fac este fără precedent. Au fost guverne în dificultate, dar acest guvern nu e în dificultate, nu e nevoie de taxă, ci doar pentru a creea resurse destinate alegerilor din 2014. Puterea să îşi facă campanie pe banii lor."

Informat despre discursul preşedintelui, premierul Victor Ponta a comentat sec decizia lui Băsescu declarând pentru MEDIAFAX că nu mai avem practic acord cu FMI şi CE.

Liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu, a declarat pentru Gândul că decizia preşedintelui este o „premieră care se apropie de demenţă”, iar în Constituţie sunt prevederi, precum punerea sub acuzare, care ar trebui discutate în USL.

„Este o premieră care se apropie de demenţă. Astea sunt mult mai grave decât o suspendare...Sunt în Constituţie şi alte prevederi, dar când vrei să nenoroceşti o ţară, sunt punere sub acuzare, sunt lucruri care pot fi discutate. (...) Ce facem îl lăsăm să facă ce a făcut Nero?”, a declarat Ilie Sârbu pentru gândul.

"Gestul este unul iresponsabil, aruncă ţara în haos, sau poate chiar aşa vrea, să dea foc României, se apropie de demenţă. A ajuns în pragul falimentului mental, vrea să distrugă tot. Cred eu că va trebui să găsim o formulă să-l aducem la realitate pe domnul Băsescu. Problema e alta, asta trebuie să vedem, ce se întâmplă cu preşedintele în ultimul timp. Anumite stări de spirit se deduc şi din acţiunile noastre", a declarat Ilie Sârbu, la Parlament.

"Băsescu vrea doar să fie popular, majorarea acestei accize fiind doar un pretext pentru a fi popular" a mai declarat Sârbu în timp ce unii analişti politici şi opoziţia USL consideră că ceea ce e a făcut Băsescu a fost de fapt să impună Guvernului, dacă este responsabil, o renegociere cu FMI a introducerii accizei, clauză dezavantajoasă pentru economia acestei ţări.

Dealtfel, nu demult, europarlamentarul Theodor Stolojan, fost Senior Economist în Banca Mondială Washington, a explicat că situaţia economică a României nu cerea în mod obligatoriu un acord cu FMI şi, în nici un caz unul atât de dur.

"Situaţia financiară a ţării permitea negocieri în condiţii mult mai relaxate, a opinat Stolojan, iar noile taxe şi impozite, pentru care guvernul încearcă să dea vina pe FMI şi Comisia Europeană nu sunt nimic altceva decât o reflecţie a politicii fiscale "haotice, incoerente, lipsite de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri şi economiei" a USL. Singurul principiu care funcţionează, atrage atenţia Stolojan, "este că acela care plăteşte deja impozite şi taxe să plătească şi mai mult”.

"Dacă Ponta şi Antonescu ar lupta cu adevărat împotriva evaziunii, n-ar avea nevoie să crească niciun impozit şi nicio taxă în România", a mai declarat Theodor Stolojan, doctor în economie, fost premier şi fost ministru de finanţe şi lista de calificări şi funcţii a lui Stolojan poate continua.