80.000 de soldaţi implicaţi în exerciţii militare la scară mare pe teritoriul Rusiei

Rusia a declarat joi ca şi-a dublat numărul de soldaţi care iau parte la exerciţiile militare în masă ordonate de preşedintele rus Vladimir Putin în această săptămână, ajungând la 80.000 de soldaţi. Este un spectacol major de forţă care are loc în contextul unor tensiuni tot mai mari cu Occidentul datorită crizei din Ucraina.

“Numărul militarilor implicaţi este acum de 80.000, iar numărul avioanelor a crescut la 220”, a declarat şeful Statului Major al forţelor armate ruse Valeri Gherasimov, citat de agenţia rusă de ştiri RIA Novosti.

Luni, Putin a ordonat demararea unor exerciţii militare cu participarea a peste 40.000 de soldaţi în mai multe regiuni ale ţării, întinse din zona Arctică până în Caucazul de Sud. De altfel, 3.000 de militari au fost desfăşuraţi în Insula Sahalin, în apropiere de Japonia în Extremul Orient.

În acelaşi timp, Rusia a ordonat ca mai multe bombardiere strategice Tupolev 22-M3 să fie trimise în Crimeea la un an după anexarea sa de către Moscova, care a a declarat în mai multe rânduri că aceste bombardiere cu rază lungă de acţiune vor avea o bază în peninsula ucraineană începând din 2016.

Tot în cadrul acestor exerciţii militare de amploare, aproximativ 200 de tanchişti se antrenează pentru asedierea unui oraş în centrul Rusiei, iar în Buriatia, Siberia, mai multe unităţi de luptă aeriene se pregătesc pentru situaţia în care ar trebui să participe într-un război electronic, a declarat un purtător de cuvânt al armatei ruse.

În plus, 20 de nave de război, vedete şi submarine se îndreaptă către Marea Baltică. Aceste nave transportă baterii de rachete Iskander-M către enclava Kaliningrad, frontalieră cu Polonia şi Lituania, conform Agerpres.

Aceste exerciţii fac parte dintr-o succesiune de manevre militare la scară mare pe care Moscova le-a ordonat după ce relaţiile sale cu Vestul au atins, din cauza implicării Rusiei în criza ucraineană, un nivel critic întâlnit doar în timpul Războiului rece.

Manevrele vor dura până la sfârşitul lunii martie şi implică şi desfăşurarea de trupe în Armenia şi în cele două republici separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict. O anchetă a unui ziar german afirmă, însă, că pierderile de vieţi omeneşti ar fi mult mai mari.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.