35 de ani de la Crăciunul însângerat al libertăţii noastre. Paraşutist: "Teroriştii şi securiştii terorişti au existat"

General (r) Ion Chirănescu (Captura video)
Loredana Diacu
25.12.2024

Teroriştii şi securiştii terorişti au existat, susţine colonelul (r) Dumitru Buzoianu. Dacă justiţia n-a reuşit să dovedească existenţa lor, nu înseamnă că n-au existat, spune ofiţerul care, în urmă cu 35 de ani, alături de colegii săi paraşutişti, apăra Televiziunea Română. Într-un discurs omagial la monumentul eroilor paraşutişti ridicat în curtea TV, Buzoianu îşi stăpâneşte cu greu revolta declanşată de faptul că realitatea pe care el a văzut-o şi a trăit-o în acele zile de groază este acum negată: se spune că doar Armata a tras, că ne-am împuşcat între noi ca proştii şi că teroriştii n-au existat, au fost doar o "psihoză".

Ei au existat însă. Iar Buzoianu a vorbit cu ei.

Acelaşi lucru îl spune, într-un interviu acordat Epoch Times, şi generalul (r) de paraşutişti Ion Chirănescu. Ajuns acum la aproape 70 de ani, Chirănescu, fostul comandant al Batalionului 1 paraşutişti, îşi ţine încă spatele drept. Şi memoria intactă. Îşi aminteşte de colegii săi, împuşcaţi în cap cu precizie de lunetist. Colegii lui au fost împuşcaţi de trăgători de elită. El şi echipa sa au prins, în zilele Revoluţiei, un terorist securist. Îl chema Silviu Duţu.

Chirănescu ne-a plimbat pe un culoar al TVR, arătându-ne un perete care, pe 24 decembrie, era ciuruit de gloanţe: "Nu avea cum să tragă Armata. Exclus", a declarat el.

Ieşiţi afară în curtea televiziunii, Chirănescu ne arată locul unde a prins un securist care trăgea în oamenii lui:

"De aici, din faţă (...) un individ a tras spre pavilion şi a fost rănit. L-am ţinut o zi undeva aici, deasupra, la decoruri. Acest individ se numea Duţu, a spus că e soldat, în final era un cadru de la unitatea 1 specială de la Roşu (unitate de Securitate). Mă deranjează foarte mult, procurorul Piţu (Ranco Piţu, procurorul care a instrumentat dosarul Revoluţiei, n.r.) spune că n-au fost terorişti. Ăsta, Duţu, unde îl încadrăm, nu la terorişti? (...) Stând cu el de vorbă, mi-a spus că au plecat 30 de oameni. L-am întrebat cum a venit cu armament şi muniţie, mi-a spus că aveau locuri de unde luau arme şi muniţii şi misiunea lor era să provoace panică. Era echipat cu un echipament olive pe o parte, negru pe alta, avea ghete din piele, Armata nu avea ghete din piele la vremea respectivă. Acest individ este dus la spital, e găsit de procurori. O doamnă care a stat tot timpul cu acest individ, care era ca o fiară, avea o forţă în el, mi-a spus doamna respectivă că e expert în criminalistică şi că i s-a părut individul foarte interesant.

(...) Nu ştiu dacă numele lui Duţu apare în rechizitoriul dosarului Revoluţiei, ar trebui să existe, el a dat declaraţie la spital, vă spun cu siguranţă că am văzut declaraţia la vremea respectivă. Între timp a fost contactat în spital de colegi sau şefi şi şi-a schimbat declaraţia. Procurorul spunea că o să îl ţină cu mandat (....) După alegerile din mai (Iliescu devine preşedinte, n.r.), individul a fost scos nebun şi declaraţia dată nu mai avea nicio valoare. Eu zic că e terorist. Nu poţi să spui că n-au existat terorişti", a declarat Chirănescu.

Fostul comandant mai povesteşte despre colegi de-ai săi împuşcaţi în cap. "Numai nişte trăgători bine antrenaţi puteau să lovească în cap şi nu în tot corpul. (...) Din ce am văzut, erau persoane bine instruite, în Piaţa de Gaulle, pe clădirea... de aici nu se vede... locuită de personalul Ambasadei URSS, erau oameni îmbrăcaţi în negru care trăgeau în cei de jos. Oare erau din Armata Română?", întreabă retoric generalul care neagă scenariul potrivit căruia Armata ar fi fost implicată.

La Televiziune se trăgea dinspre Pangrati şi din vila lui Valentin Ceauşescu, menţionează Chirănescu.

Generalul mai povesteşte că, după ce s-a difuzat filmul cu execuţia cuplului Ceauşescu, provocările s-au redus. S-a tras din ce în ce mai puţin.

"Pe data de 25 decembrie a fost executat cuplul, aşteptam să vedem filmul cu execuţia, au venit cu filmul respectiv, pe la ora 14, se făcuse ora 19 şi nu mai venea filmul, nu îl vedeam. Au zis că îl montează, să ascundă anumite persoane, să nu se vadă, şi în final vin cu nişte poze. Mi se spune că ăsta e filmul. În momentul respectiv am cerut unui coleg să blocheze uşa blindată de la Studioul 4, să nu mai iasă nimeni.

Cu imaginea respectivă veniseră Gelu Voican, Petre Constantin, directorul televiziunii, Sergiu Nicolaescu, fostul comandant al regimentului de gardă, mai erau câteva persoane. Toţi din Studio au fost de acord să dăm filmul, am întrebat dacă posturile străine pot fi prevenite, pot fi anunţate ce se întâmplă în televiziune, s-a spus că da.

La vremea respectivă, Brateş nu mai avea niciun rol, îl schimbase cu Victor Ionescu. În final am aflat că... Ni s-a spus "caseta nu este în televiziune, este la Ministerul Apărării, au loc discuţii între Sergiu Nicolaescu, preşedintele Iliescu", care era în blocul turn. Ni s-a spus că oamenii vor caseta, toţi au fost de acord să dăm caseta respectivă. Preşedintele Iliescu a discutat mai mult atât cu Sergiu Nicolaescu, cât şi cu Victor Ionescu. Li s-a spus că nu acceptăm, în vorbă era libertate şi în realitate cenzură.

Caseta, în noaptea respectivă, nu s-a difuzat. Am trimis o echipă la minister, dar de acolo nu mai venea... Către 3-4 dimineaţa ni s-a spus că nu se poate, că s-a stricat transportorul. Realitatea nu este că s-a stricat transportorul, au fost dezarmaţi oamenii care au fost acolo, printre ei a fost şi un frate al meu. Deci nu e minciună, este adevăr că au fost dezarmaţi. Nu s-a vrut să dea. A doua zi au trebuit să o dea.

După ce caseta s-a dat, n-au mai fost provocările din zilele anterioare, provocările s-au rărit. Atât timp cât Ceauşescu era în viaţă, erau oameni fideli lui, până nu îi vedeau morţi, nu credeau", a explicat Chirănescu.

De ce nu s-a dat caseta imediat după execuţie, astfel încât fidelii lui Ceauşescu să nu mai tragă, fostul comandant de paraşutişti nu a avut un răspuns.

Teroriştii au existat

O poveste asemănătoare are şi colonelul (r) Dumitru Buzoianu, care relatează că a vorbit cu teroriştii şi ei vorbeau limba română.

„De fiecare dată în decembrie 1989, ni se spune că nu au existat terorişti, nici securişti terorişti. Deci, nu ştiu de ce au murit copiii aceia (paraşutiştii împuşcaţi la televiziune - n.r.). Eu vă spun cu certitudine: au existat şi au tras la ordin. Ei i-au împuşcat pe cei de acolo. Şi au fost! Ştiau limba română, erau români. Au vorbit noaptea cu noi de acolo, de sus (a indicat etajele superioare ale vilei de pe Calea Dorobanţi nr. 189 - n.r.). Ne-au ameninţat cu moartea. Am reacţionat ca atare. Deci, nu-i mai credeţi. Dacă justiţia n-a reuşit să dovedească existenţa lor, nu înseamnă că n-au existat”, a declarat Buzoianu la comemorarea eroilor paraşutişti.

Întrebat de reporterul Epoch Times ce s-a întâmplat la Televiziune în acele zile, Buzoianu a relatat:

„Eram tânăr, aveam 30 de ani, eram comandant de companie şi am acţionat în prima noapte chiar pe latura asta. S-a tras din vilele din jur. Primii civili au murit pe stradă. Când s-a făcut întuneric şi au început să omoare, toţi au fugit, au intrat în clădiri, au intrat pe străzile adiacente. Am rămas doar noi afară. Au tras asupra noastră toată noaptea. Am stat un pic de vorbă şi cu ei.

Deci dintre ei s-a tras. Aici era o mare de oameni. În momentul în care s-a făcut întuneric şi au început să omoare, nişte criminali au omorât primii copii, toţi au fugit, au intrat în clădiri, au fugit pe străzile adiacente, am rămas numai noi afară.

Teroriştii au existat. Sunt convins că au fost şi străini. Cel puţin aici s-a tras cu un calibru care, la vremea respectivă, nu era în dotarea Armatei. Este acum, dar la vremea respectivă Armata Română nu avea în dotare acest calibru - 5,45. Ruşii şi alte ţări membre ale Tratatului de la Varşovia le aveau. (...) Nu ştiu dacă Securitatea le avea.

(...) Am vorbit în româneşte cu cei ce au tras în noi din clădirile vecine. Eu bănuiesc că erau de la Securitate, care erau incluşi în planul de intervenţie la obiectivul Televiziune", a declarat Buzoianu.

Informaţiile despre securişti care trăgeau din vilele din jurul televiziunii coincid cu documente găsite în Dosarul Revoluţiei, cum ar fi raportul ofiţerului de Securitate Domiţian Bălţei, din 25 decembrie 1989. Documentul arată că, după 22 decembrie, „grupurile răzleţe de rezistenţi” - securişti loiali lui Ceauşescu - operau în grupuri mici din „casele de lucru ale Securităţii” precum şi din casele „colaboratorilor lor”, cu „focuri de armă”. Aceste focuri de armă s-au redus după execuţia cuplului Ceauşescu. În raport se mai arată cum „conducerea grupurilor de rezistenţi a chemat la acţiune, utilizându-i, şi pe ofiţerii de rezervă de Securitate care au aparţinut unităţii de pază a dictatorului şi pentru supravegherea” obiectivelor strategice precum Televiziunea.

Lista celor 12 paraşutişti ucişi la televiziune, potrivit Europa Liberă

  1. Căpitan (post-mortem) DRAGOMIRESCU Mihai Liviu, născut la data de 10.10.1964 în localitatea Buneşti, com. Mălureni, jud. Argeş. A fost împuşcat în noaptea de 22 spre 23 decembrie la Televiziunea Română;
  2. Căpitan în rezervă (post-mortem) VOICA Constantin, născut în 1958 în loc. Valea Lungă jud . Dâmboviţa. A fost împuşcat în 29 decembrie 1989, în Piaţa Palatului din Bucureşti;
  3. Sublocotenent (post-mortem) BARBU Petre Marian, născut la data de 29.06.1969 în com. Ghimpaţi, jud. Dâmboviţa. A fost împuşcat în data de 22 decembrie la Televiziunea Română;
  4. Sublocotenent (post-mortem) MATEI Cristea Petrişor, născut la data de 24.02.1969 în loc. Butoiu, jud. Dâmboviţa. A fost împuşcat în data de 24 decembrie la Televiziunea Română;
  5. Sublocotenent (post-mortem) BARBU Ion Mihail, născut la data de 09.06.1970 în Bucureşti. A fost împuşcat în data de 26 decembrie la Televiziunea Română;
  6. Sublocotenent (post-mortem) CRISTEA Adrian, născut la data de 25.08.1969 în mun. Târgovişte, jud. Dâmboviţa. A fost împuşcat în data de 22 decembrie la Televiziunea Română;
  7. Sublocotenent (post-mortem) DIMA Gabriel, născut la data de 07.09.1968. A fost împuşcat în data de 22 decembrie la Televiziunea Română;
  8. Sublocotenent (post-mortem) NAE Ion, născut la data de 01.05.1971 în mun. Târgovişte, jud. Dâmboviţa. A fost împuşcat în data de 22 decembrie la Televiziunea Română;
  9. Sublocotenent ( post-mortem ) PUIU Sorin, născut la data de 25.10.1970 în oraşul Câmpina, judeţul Prahova. A fost împuşcat în data de 22 decembrie în zona Hotelului Bucureşti-Sala Palatului;
  10. Sublocotenent (post-mortem) DRĂGUŢ Dumitru, născut la data de 29.10.1970 în loc. Mătăsaru, jud. Dâmboviţa. A fost împuşcat în data de 23 decembrie la Televiziunea Română;
  11. Sublocotenent (post-mortem) PREDA Ionuţ, născut la data de 30.01.1968 în loc. Vărbilău, jud. Prahova. A fost împuşcat în şold pe 23 decembrie 1989, în Bucureşti, zona Hotel Bucureşti şi a decedat pe 01.01.1990 în spital;
  12. Sublocotenent (post-mortem) CRIHANĂ Leonete, născut la data de 10.02.1968 în mun. Galaţi, jud. Galaţi. A fost împuşcat în data de 24 decembrie 1989, în zona Televiziunii Române.
România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor