11 ianuarie - Ziua Artei Fotografice în România

Ziua de 11 ianuarie a fost declarată „Ziua Artei Fotografice în România" pe 5 mai 2010, prin Hotărâre de Guvern nr.458, aceasta reprezentând ziua de naştere a lui Carol Popp Szathmari (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.

Asociaţia Artiştilor Fotografi (AAF) a fost înfiinţată pe 28 noiembrie 1956 de Ministerul Culturii şi a funcţionat până în 1990, când şi-a întrerupt activitatea timp de 17 ani. Abia în anul 2007 şi-a reluat activitatea datorită efortului depus de 5 artişti fotografi: Eugen Negrea, Mircea Anghel, Ştefan Toth, Mihai Moiceanu şi Balaşi Csaba. Un an mai târziu, aceştia au solicitat, printr-o scrisoare adresată Guvernului, să se oficializeze Ziua Artei Fotografice în România. Astfel, s-a creat posibilitatea pentru a organiza multiple evenimente, care vor contribui la dezvoltarea şi ridicarea nivelului cultural al ţării. Această solicitare a fost tratată însă cu un dezinteres total.

Scrisoarea a fost semnată de Ştefan Toth, preşedintele AAFR la acea vreme, în care amintea că Domnitorul Principatelor Unite Al. I. Cuza a semnat în data de 9 decembrie 1856 Decretul numărul 1774 privind Regulamentul Expoziţiilor Publice a operelor artiştilor în viaţă, prin care se oficializează vernisajul expoziţiilor de artă şi al celor de fotografie.

În ianuarie 2010, la vernisajul salonului „Fotograful anului", ministrul Culturii Hunor Kelemen promitea că va da o hotărâre de guvern pentru această solicitare, precizând că: "poate reuşim să înfiinţăm şi un muzeu al fotografiei". Hotărârea de guvern a fost dată pe 5 mai şi de atunci acest minunat proiect "Ziua Artei Fotografice în România" a încântat inimile şi privirile a mii de români ce participă anual la diferitele evenimente ce se organizează de AAFR.

Din 12 ianuarie 2011, când AAFR a organizat primul "Salon al Artiştilor Fotografi din Bucureşti", a fost deschis în fiecare an festivalul "Luna Fotografiei din România", unde era omagiat la fiecare ediţie un fotograf recunoscut, care şi-a adus aportul la îmbogăţirea "artei fotografice româneşti".

După un an, în mai 2012 s-a înfiinţat "Festivalul Fotografiei Europene" ediţia I, organizat de AAFR, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Data de 11 ianuarie a fost aleasă ca Zi Naţională a Artei Fotografice în România în amintirea primului fotograf documentarist şi de artă din Regatul Român şi unul dintre primii 10 fotografi din Europa - Carol Popp Szathmari. Pictor şi grafician maghiar din Cluj, a plecat să studieze la seminarul teologic din Blaj, iar apoi să studieze pictura la Roma. Iubea călătoriile, cunoscuse bătrânul continent şi de multe ori traversa Munţii Carpaţi pentru a vizita Valahia. În 1843 s-a stabilit la Bucureşti, devenind una dintre personalităţile din înalta societate.

Fotografia, deşi era la început, a însemnat o mare descoperire pentru artiştii documentarişti sau jurnalişti, care deveneau apoi reporteri precum Szathmari. Procesul prin care o imagine este fixată, iar apoi multiplicată, aduce multiple avantaje ce ţin de detalii, necesităţi şi timp. În noiembrie 1848 Szathmari a făcut prima fotografie.

În 1853 a fotografiat ofiţerii din armatele ce au participat la Războiul Crimeei, iar în 1854 a mers pe front la Dunăre lângă cetăţile Silistra şi Olteniţa pentru a fotografia fortificaţiile şi combatanţii. A realizat o colecţie de chipuri militare, ce se păstrează la Cabinetul de stampe al Academiei Române (clişee pe sticlă).

În 1855 este premiat la Expoziţia Universală din Paris, unde prezintă albumul cu imagini din Războiul Crimeei. Primeşte 4 medalii de la Regina Angliei, Împăratul Austriei, Napoleon al III-lea al Franţei şi Regele Spaniei. Aici mai prezintă şi costume naţionale şi peisaje româneşti, obţinând premiul al II-lea. Tot din această perioadă, artistul ne prezintă primele fotografii cu capitala (Bucureştiul anului 1856), ce au o mare valoare documentară, deoarece prezintă o epocă de mari transformări, care sunt puţin cunoscute azi.

Este recunoscut ca primul foto-jurnalist de război. Aprofundând fotografia, devine pictor şi fotograf de curte pentru Alexandru Ioan Cuza, dar şi pentru Carol I (1866-1914), pe care îi însoţeşte în călătoriile lor imortalizând oameni şi locuri, fotografii ce vor fi incluse în albume pentru a fi dăruite.

"Biblioteca Academiei Române deţine cinci albume de fotografii purtând semnătura lui Carol Pop de Szathmari: albumul dedicat Doamnei Elena Cuza - dăruit acesteia în 1863; albumul de fotografii cu biserica Episcopiei Curtea de Argeş - dăruit domnitorului Carol I în 1866 şi trei albume intitulate de autor 'România. Album al M.S. Domnitorului Carol I', datate de cercetători la 1867".

Călătoreşte în China, iar cu ajutorul Ţarului Rusiei, ajunge în Siberia, unde realizează fotografii artistice. În perioada 1860-1870 publică un album cu 100 de fotografii, iar în 1877 a realizat fotografii din Războiul de Independenţă.

Szathmari a fost un artist complex, un mare documentarist, pictor cartograf, fotograf ce a lăsat o operă diversă şi extrem de bogată din a doua parte a secolului al XIX-lea. A fost atras de realităţi diverse, neobişnuite şi pitoreşti ale lumii moldo-valahe, pe care a surprins-o cu mare atenţie, deşi a călătorit cu un aparat greoi, cu un trepied mare şi numeroase plăci de sticlă ce erau sensibile la şocuri şi la lumină.