Zona euro şi Grecia, încă la cuţite în privinţa datoriilor. Discuţiile se reiau luni

Miniştrii finanţelor din zona euro au eşuat miercuri în încercarea de a reduce neînţelegerile adânci cu Grecia în privinţa eforturilor guvernului elen de a scăpa de o parte din datorie şi de a fi modificaţi termenii programului de salvare financiară propus de creditorii internaţionali. În plus, Grecia nu a acceptat prelungirea actualului program de ajutor care expiră la sfârşitul acestei luni.

După o întâlnire la Bruxelles, care a durat mai mult de 5 ore, alături de ministrul grec al finanţelor, Yanis Varoufakis, omologii săi din zona euro au declarat că se vor întâlni iarăşi luni pentru o nouă serie de discuţii, conform New York Times.

“Am discutat multe aspecte, dar nu au am ajuns la o concluzie comună în privinţa următorilor paşi”, a declarat, după întâlnire, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup. “Trebuie să existe un acord politic în ceea priveşte calea pe care o vom urma” înainte să poată avea loc negocieri concrete, a declarat acesta.

Miniştrii finanţelor din UE au participat la această întâlnire de urgenţă pentru a discuta solicitarea guvernului grec cu privire la reducerea măsurilor dure de austeritate. Acele restricţii au reprezentat o condiţie de bază pentru ca Grecia să primească, începând cu 2010, un total de 240 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi din partea vecinilor săi europeni şi a Fondului Monetar Internaţional.

Grecia trebuie încă să primească următoarea tranşă de 7,2 miliarde de euro, dar premierul Alexis Tsipras a declarat că guvernul său doreşte să încheie un acord-punte temporar până când se vor purta negocieri serioase cu creditorii internaţionali, în vederea soluţionării cerinţelor elenilor.

De asemenea, Tsipras a promis că nu va mai respecta termenii programului de salvare, pe care mulţi greci îl consideră responsabil de dificultăţile economice ale Greciei şi şomajul ridicat din ţară.

La reuniunea de la Bruxelles Varoufakis le-a explicat în detaliu omologilor săi din zona euro planurile propuse de guvernul elen şi a arătat că măsurile impuse de troika creditorilor internaţionali nu au fost un succes până acum.

În ultimele zile, deşi niciun guvern UE nu a indicat că ar dori să şteargă o altă tranşă din datoria Greciei, câţiva dintre miniştri au sugerat că vor susţine reducerea condiţiilor impuse de programul de salvare, incluzând reducerea ratelor dobânzii pentru împrumuturile greceşti şi prelungirea termenelor limită pentru rambursarea împrumuturilor.

Un alt scop al întâlnirii de miercuri a fost acela de a împiedica tensiunile greceşti să influenţeze summitul liderilor UE programat pentru joi, tot la Bruxelles. În cadrul acestui summit, liderii UE vor discuta despre criza ucraineană şi modalităţile de a contracara terorismul în Europa, mai susţine New York Times.

În timp ce miniştrii s-au întâlnit în Bruxelles, mii de manifestanţi s-au adunat miercuri noaptea în Atena, în Piaţa Syntagma şi pe străzile din jurul acesteia, pentru a susţine eforturile guvernului elen de a anula măsurile de austeritate. Alte câteva mii de oameni au ieşit la protest în cel mai mare oraş nordic grecesc, Salonic.

De asemenea, mitinguri de susţinere a guvernului elen au avut loc şi în alte oraşe europene, inclusiv la Bruxelles şi Londra.

Pentru a-şi menţine deschise opţiunile financiare, oficialii greci au curtat Rusia şi China, generând temeri că cele două state ar putea interveni şi înrăutăţi relaţiile deja tensionate dintre Grecia şi blocul european.

Miercuri, Tsipras a purtat o discuţie telefonică cu premierul chinez Li Keqiang pentru a stabili detaliile unei vizite pe care o va face o delegaţie elenă în China. Premierul elen va efectua, la rândul său, o vizită oficială la Beijing în acest an.

La Moscova, miniştrii de externe rus şi grec au participat miercuri la o conferinţă de presă comună, în cadrul căreia Serghei Lavrov a declarat că guvernul rus va lua în considerare acordarea unui ajutor financiar Greciei, dacă aceasta va face o astfel de cerere, conform Reuters.

Există semnale că tot mai mult capital se scurge din conturile bancare greceşti, dar Michael Howell, director al CrossBorder Capital, a minimizat aceste temeri. El a afirmat miercuri că scurgerea de capital nu este dezastrul de care mulţi sunt îngrijoraţi, în ciuda micilor semne că economia, ca întreg, pierde fonduri în ritm rapid.

“Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.