Zimbrii se întorc acasă, în Carpaţii Meridionali
alte articole
Cel mai mare mamifer terestru din Europa - zimbrul - se întoarce în Carpaţii Meridionali, au anunţat vineri reprezentanţii WWF-România şi Rewilding Europe, organizaţii care s-au angajat să aducă cel puţin 100 de exemplare în România până în anul 2020, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.
„Este foarte important să spunem lucrurile bune care se întâmplă în jurul nostru pentru că în fiecare zi vedem ce se degradează, ce dispare, că mergem numai înspre rău şi nu este chiar aşa. Sunt foarte multe iniţiative pozitive iar faptul că auzim numai de mesaje negative ne motivează şi nu ne lasă să facem ceva”, a declarat Magor Csibi, directorul WWF-România, în deschiderea conferinţei de presă susţinute la Muzeul Naţional Grigore Antipa.
„Dorinţa noastră nu este doar de a readuce o specie lipsă, dintr-o pornire de culpabilitate faţă de un rău pe care l-am comis în trecut. În prezent peisajele, pe care le considerăm naturale, se află, aşa cum arată datele statistice din ultimul secol, într-un declin accentuat, nici pe departe într-un stadiu de echilibru. Continuăm să pierdem specii, să fragmentăm zonele de sălbăticie şi, ceea ce este poate şi mai grav şi mai greu de perceput, să dezactivăm funcţiile naturii. Toate astea vor duce la transformarea mediului într-un deşert ecologic. Pentru a putea spera în ceva mai bun pentru viitor, trebuie să încetăm a mai fi pasivi şi a proteja echilibre precare şi trebuie să (re)construim procese naturale. În acest context, readucerea zimbrului are o relevanţă şi mai mare, dat fiind că acest animal poate fi cu adevărat un factor de schimbare, o specie care poate da tonul acestei reveniri a naturii la scară mare”, a precizat, la rândul său, Adrian Hăgătiş, Manager proiect LIFE-Bison, în cadrul WWF-România.
Conferinţa de presă de astăzi a prefigurat şi deschiderea expoziţiei „Cel mai mare mamifer terestru din Europa se întoarce în Carpaţii Meridionali” care spune povestea readucerii zimbrilor, prin imagini surprinse de fotografi profesionişti din România şi din străinătate. Expoziţia va fi găzduită la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” timp de o lună, în secţiunea „Specii dispărute”, unde se găseşte şi un exemplar de zimbru.
Povestea proiectului
Specie emblematică pentru Română, Zimbrul (Bison bonasus), a dispărut din ţară acum aproximativ 200 de ani. În 2012, WWF-România şi Rewilding Europe au demarat iniţiativa de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, primul transport având loc în mai 2014. În fiecare an de atunci, în primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere şi rezervaţii naturale din Europa, din ţări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia. În acest fel s-a creat până acum un al doilea nucleu de reintroducere a speciei în România, după cel de la Parcul Natural Vânători Neamţ, unde administraţia Parcului a început o asemenea operaţiune încă din 2012. În acest moment, în cele două nuclee de reintroducere (Munţii Ţarcu şi Vânători Neamţ) există peste 50 de zimbri liberi, iar numărul impunătoarelor animale va continua să crească.
Obiectivul major pentru nucleul din Carpaţii Meridionali este de a forma o populaţie viabilă din punct de vedere demografic şi genetic, cu două sub-populaţii localizate în Munţii Ţarcu (unde există deja zimbri) şi în Munţii Poiana Ruscă din vecinătate (unde vor fi aduşi zimbri începând din 2017). În acest sens, WWF-România şi Rewilding Europe s-au angajat să aducă cel puţin 100 de exemplare până în anul 2020, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin programul LIFE, în cadrul proiectului „Acţiuni urgente pentru refacerea populaţiei de zimbri din România”.
De ce zimbrul
Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei. La final de secol 19 - începutul secolului 20, specia a dispărut din libertate şi a fost salvată de la extincţie cu ajutorul ultimelor exemplare rămase în captivitate. Acum populaţia totală de zimbri liberi din Europa este de mai puţin de 2.000 de exemplare. România e una dintre cele 9 ţări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie.
Zimbrul este o specie cheie pentru fenomenul de „resălbăticire” sau de refacere şi păstrare a naturii în forma sa cât mai nealterată. Alimentaţia sa are un impact pozitiv asupra vegetaţiei. Zimbrul consumă iarbă, dar şi lăstari şi arbuşti, formând astfel ochiuri de pădure şi un peisaj mozaicat; contribuie la fertilizarea şi regenerarea pajiştilor, prin transportarea seminţelor şi răscolind nisipul şi noroiul, iar în felul acesta ajută la menţinerea unei diversităţi biologice ridicate.
În urma unor studii de fezabilitate de specialitate, zona de sălbăticie din sud-vestul ţării a fost aleasă ca zonă-pilot pentru reintroducerea zimbrului, aşa încât procesele naturale specifice sălbăticiei şi coridoarele ecologice (zonele de trecere) între diversele arii naturale protejate din această regiune să fie susţinute şi să fie mai bine păstrate.
Natura ca motor de dezvoltare a regiunii
Reintroducerea zimbrului nu este singura acţiune începută în cadrul acestei iniţiative, deşi totul se leagă şi contribuie direct sau indirect la acest obiectiv central de conservare. Zimbrii reprezintă piesa centrală a unei viziuni complexe în care natura devine motorul de dezvoltare al acestei regiuni şi o sursă de bunăstare pentru comunităţile locale. Acest lucru se întâmplă datorită eforturilor continue investite în ecoturism, dezvoltare comunitară, educaţie, cercetare şi inovare tehnologică, în beneficiul naturii şi omului deopotrivă.
Cercetarea în sfera naturii şi monitorizarea reprezintă una dintre priorităţile-cheie, pentru a măsura impactul zimbrului asupra habitatelor şi biodiversităţii, pentru a fundamenta acţiunile de conservare, a înţelege mai bine şi atenua provocări precum conflictele om-specii de animale sălbatice. Munca de conservare legată de zimbru este acompaniată de un proiect de cercetare multi-disciplinară ce este coordonat de la Staţia de cercetare din satul Feneş, amenajată în fostul cămin cultural, unde studenţi, cercetători, practicieni vin acum în misiuni temporare de cercetare.
Pe partea de dezvoltare locală, iniţiativa a încurajat înfiinţarea, de către localnici, a unei asociaţii denumită AMZA (Asociaţia Măgura Zimbrilor Armeniş) care este partenerul local în organizarea transporturilor şi eliberărilor de zimbri, în relaţionarea cu autorităţile locale, în dezvoltarea şi oferirea de servicii de ecoturism (ex. cazare şi masă, ghidaj specializat) şi produse locale. În 2016, un brand local de produse a fost lansat pe piaţă împreună cu AMZA, pentru a împărtăşi cu publicul moştenirea culinară şi de manufactură a comunităţii şi pentru a revitaliza astfel economia locală şi mândria în puterea mâinilor. De asemenea, proiectul a creat până acum patru noi locuri de muncă: doi tineri din Armeniş au devenit rangeri în Măgura Zimbrilor (Munţii Ţarcu) şi încă doi au început această activitate în a doua zonă care va găzdui zimbri, Munţii Poiana Ruscă. Rolul lor este cheie în monitorizarea zimbrilor şi a altor specii de animale sălbatice, în eliberarea zimbrilor şi derularea de activităţi sau tururi cu vizitatorii ce vin în zonă, informează WWF.
