Zelenski se întâlneşte la Roma cu Vance şi Rubio şi respinge condiţiile de pace impuse de Rusia

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu vicepreşedintele Statelor Unite, JD Vance, şi cu secretarul de stat american, Marco Rubio, în marja vizitei sale la Roma, unde a participat la ceremonia de învestire a Papei Leon al XIV-lea, transmite dpa.

Potrivit sursei citate, în cadrul discuţiilor, Zelenski i-a informat pe oficialii americani cu privire la ceea ce el a numit „condiţiile nerealiste” propuse de delegaţia rusă în cadrul negocierilor de pace desfăşurate vineri, la Istanbul, potrivit unui comunicat transmis de biroul său duminică.

„Am reafirmat că Ucraina este pregătită să se implice într-un proces diplomatic real şi am subliniat importanţa unui armistiţiu total şi necondiţionat, cât mai curând posibil”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Întâlnirea a inclus şi discuţii privind necesitatea impunerii unor sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, evoluţiile de pe front şi un schimb de prizonieri – 1.000 de deţinuţi de fiecare parte – acesta fiind singurul rezultat concret al celei mai recente runde de negocieri.

„Este nevoie de presiune asupra Rusiei până când va fi dispusă să oprească războiul. Desigur, am discutat şi despre paşii comuni necesari pentru a obţine o pace justă şi durabilă”, a subliniat liderul ucrainean.

Liderii europeni se coordonează înainte ca Trump să îl sune pe Putin

Între timp, înaintea unei convorbiri telefonice planificate între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, programată pentru luni, liderii Marii Britanii, Franţei, Italiei şi Germaniei au avut o discuţie comună cu SUA, duminică seara, pentru a-şi coordona poziţiile, potrivit agenţiei PA, care citează o purtătoare de cuvânt a guvernului britanic.

Premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz ar fi participat la apelul cu Trump.

„De asemenea, au discutat despre posibilitatea impunerii de noi sancţiuni în cazul în care Rusia nu se implică serios într-un armistiţiu şi în negocierile de pace”, a precizat purtătoarea de cuvânt.

Starmer, Macron şi Merz au avut recent două apeluri telefonice cu Trump pentru a-şi armoniza strategiile privind Ucraina.

Trump a anunţat sâmbătă, pe reţeaua sa Truth Social, că va vorbi cu Putin luni, la ora 10:00 (ora 17:00 a României), iar ulterior va discuta cu Zelenski şi cu câţiva lideri NATO.

Rusia lansează cel mai mare atac cu drone asupra Ucrainei de la începutul invaziei

Ucraina a fost supusă celui mai amplu atac cu drone ruseşti de la începutul invaziei la scara largă, în 2022, potrivit unui bilanţ publicat duminică de armata ucraineană.

Forţele aeriene au anunţat că un total de 273 de drone au fost lansate de Rusia în cursul nopţii. Potrivit presei ucrainene, acest număr depăşeşte precedentul record de 267 de drone, înregistrat la 23 februarie.

O femeie a fost ucisă la Kiev, iar alte trei persoane au fost rănite, inclusiv un copil de 4 ani, au declarat autorităţile.

Regiunile Dnipropetrovsk şi Doneţk au fost, de asemenea, vizate în timpul atacurilor nocturne.

Ucraina a transmis că a doborât 88 de drone, iar alte 128 nu şi-au atins ţintele. Armata nu a oferit detalii despre eventualele pagube sau locaţiile exacte ale impactului, conform protocolului obişnuit. Informaţiile nu au putut fi verificate independent.

Atacul a avut loc la doar câteva zile după ce Rusia şi Ucraina au purtat, la Istanbul, primele negocieri directe de pace din 2022, deşi nici Zelenski, nici Putin nu au participat.

Deşi s-a convenit un schimb de prizonieri şi continuarea negocierilor pentru un armistiţiu, Moscova a respins apelurile Ucrainei, ale SUA şi ale aliaţilor europeni privind încetarea ostilităţilor înaintea unui acord mai larg.

Rusia rămâne impasibilă la ameninţări

Valul recent de atacuri lansate de Moscova este văzut de mulţi analişti drept un răspuns la intensificarea ameninţărilor privind noi sancţiuni din partea SUA şi a Uniunii Europene.

Vineri, UE a anunţat noi planuri pentru impunerea unui pachet suplimentar de sancţiuni împotriva Rusiei, după ce preşedintele Vladimir Putin a decis să nu se deplaseze în Turcia pentru negocieri cu Ucraina.

Noul pachet de sancţiuni ar viza în principal sectoarele financiar şi energetic.

La rândul său, Rusia a declarat în repetate rânduri că nu va fi intimidată de ameninţări sau ultimatumuri.

Atât UE, cât şi SUA au impus deja numeroase restricţii menite să reducă semnificativ capacitatea economică a Rusiei de a susţine războiul împotriva Ucrainei.

Cu toate acestea, analiştii occidentali recunosc rezilienţa economiei ruse – un rezultat care a contrazis aşteptările iniţiale.

În ciuda unor dificultăţi economice evidente, precum accesul restricţionat la tehnologie occidentală, Rusia continuă să obţină venituri semnificative din exporturile de petrol şi gaze, ceea ce contribuie la menţinerea economiei sale de război şi evidenţiază limitele sancţiunilor în oprirea ambiţiilor militare ale Kremlinului.