Zelenski: Rusia a recunoscut că "memorandumul de pace" este un ultimatum pe care Kievul nu îl va accepta

Negociatorii ruşi au declarat în mod direct delegaţiei ucrainene că aşa-numitul „memorandum de pace” este un ultimatum pe care Kievul nu îl poate accepta, a afirmat preşedintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei maghiare Valasz Online, publicat pe 10 iunie, informează The Kyiv Independent.

„Au spus chiar delegaţiei noastre: ştim că memorandumul nostru este un ultimatum şi că voi nu îl veţi accepta. Prin urmare, problema nu este calitatea formatului de la Istanbul, ci ce să facem în legătură cu minciunile ruşilor”, a declarat Zelenski.

Zelenski a afirmat că obiectivul Rusiei este de a eroda sprijinul occidental pentru Ucraina şi de a prelungi negocierile, continuând în acelaşi timp agresiunea militară.

Declaraţiile vin după a doua rundă de negocieri directe de pace de la Istanbul, din 2 iunie, unde Kremlinul a prezentat memorandumul cu condiţiile pentru un armistiţiu.

Potrivit lui Zelenski, delegaţia ucraineană de la Istanbul avea mandat să negocieze chestiuni umanitare, precum armistiţiul, schimbul de prizonieri şi returnarea copiilor răpiţi, dar nu suveranitatea sau integritatea teritorială a ţării.

„Aceasta este o chestiune constituţională care ne priveşte. Este datoria mea să port discuţii despre teritorii - şi a lui (preşedintele rus Vladimir) Putin, care le-a ocupat. Nu voi discuta cu nimeni altcineva despre poziţia mea în această privinţă”, a declarat Zelenski.

Aşa-numitul „memorandum de pace” al Rusiei cere Ucrainei să recunoască anexarea Crimeei, precum şi a regiunilor Herson, Doneţk, Zaporojie şi Luhansk, niciuna dintre acestea nefiind pe deplin sub controlul Moscovei.

Kremlinul insistă, de asemenea, asupra retragerii complete a trupelor ucrainene din aceste regiuni. Zelenski a reafirmat refuzul Ucrainei de a ceda orice teritoriu ocupat.

„Am spus de asemenea în repetate rânduri că, dacă vom primi garanţii de securitate adecvate care să-l împiedice pe Putin să continue războiul, vom avea timp să decidem asupra problemelor teritoriale. Prin mijloace diplomatice, nu cu arme”, a declarat el.

Alte cereri ale Rusiei includ neutralitatea Ucrainei, încetarea asistenţei militare străine, recunoaşterea limbii ruse ca limbă oficială, acordarea amnistiei colaboratorilor pro-ruşi şi interzicerea trupelor străine, contrar propunerilor de menţinere a păcii susţinute de UE.

Contrapropunerea Ucrainei la Istanbul includea un schimb de prizonieri „toţi pentru toţi”, returnarea copiilor ucraineni răpiţi de Rusia, eliberarea tuturor civililor ţinuţi în captivitate şi libertatea de a adera la UE şi NATO.

Kievul a propus, de asemenea, utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru reconstrucţie şi a declarat că va lua în considerare ridicarea anumitor sancţiuni în cazul în care se va ajunge la un armistiţiu.

Deşi nu s-a ajuns la niciun încetare a focului sau la vreun progres politic, negocierile au dus la acorduri umanitare importante, inclusiv angajamente privind schimbul prizonierilor de război (POW) şi al cadavrelor soldaţilor căzuţi la datorie.

În timp ce Ucraina şi SUA continuă să facă presiuni pentru un armistiţiu necondiţionat, Rusia şi-a menţinut cererile maximaliste şi a respins toate propunerile de acest gen.

Preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a exprimat frustrarea faţă de intransigenţa Moscovei şi violenţa crescândă, dar nu a impus încă noi sancţiuni împotriva Rusiei.