Un tribunal grec retrage mandatele a trei deputaţi de extremă dreapta pentru fraudă electorală

O decizie istorică a instanţei a dat o lovitură mişcării de extremă dreapta din Grecia, după ce deputaţii partidului neofascist Spartans au fost privaţi de mandatele parlamentare, potrivit The Guardian.

Invocând fraude electorale, un tribunal electoral special constituit a retras mandatele a trei deputaţi ai grupului, inclusiv liderul acestuia, într-o mişcare care, pentru prima dată de la căderea regimului militar, lasă parlamentul de 300 de locuri din Atena să funcţioneze cu doar 297 de deputaţi.

Într-o măsură fără precedent, judecătorii au decis că alegătorii au fost „înşelaţi” în alegerile generale de acum doi ani, deoarece, deşi Vasilis Stigkas era descris ca lider al partidului, în realitate era o altă persoană care trăgea sforile: Ilias Kasidiaris, un neonazist impenitent şi fost lider al partidului Zori Aurii, acum desfiinţat.

În Grecia, partidele nu pot participa legal la alegeri dacă „liderii lor reali” au fost condamnaţi pentru infracţiuni precum participarea la o organizaţie criminală.

„Mesajul pentru extrema dreaptă este că trebuie să respecte normele democraţiei, ale competiţiei electorale democratice. Mulţi susţinători îl consideră pe Kasidiaris liderul lor natural şi îi urmează ideologia extremă de dreaptă”, a declarat Lamprini Rori, profesor asistent de analiză politică la Universitatea din Atena.

Partidul Spartans a apărut parcă de nicăieri şi a fost ales cu 12 deputaţi în iunie 2023, după ce a fost susţinut deschis de Kasidiaris din spatele gratiilor, după ce propriul său partid, Hellenes, a fost interzis să participe la alegeri.

Negaţionist declarat al Holocaustului, Kasidiaris, în vârstă de 44 de ani, a deţinut controlul asupra echipelor de asasini ale Zorilor Aurii care au vizat imigranţii şi alţi inamici percepuţi, câştigând partidului porecla de cea mai violentă forţă neofascistă din Europa.

În urma unui proces maraton, a fost condamnat la 13 ani şi jumătate de închisoare şi s-a numărat printre cadrele superioare condamnate pentru conducerea unei organizaţii criminale care se deghiza în partid politic. Kasidiaris a făcut apel împotriva pedepselor.

Timp de mai mulţi ani, ultra-naţionalistul a găsit modalităţi de a se adresa adepţilor săi prin intermediul reţelelor sociale din închisoare.

„Poate că suntem departe de perioada de glorie a Zorilor Aurii, dar Kasidiaris are încă o bază de susţinători formată în principal din tineri care organizează întâlniri regulate pe internet pentru a discuta despre revenirea sa”, a declarat Dimitris Psarras, un proeminent autor de stânga care a scris pe larg despre extrema dreaptă din Grecia.

„Spartanii au fost vitrina lui Kasidiaris în parlament. Deşi decizia de astăzi a instanţei a dat o lovitură zdrobitoare unui partid care, din cauza luptelor interne, îşi pierduse deja sprijinul şi deputaţii, aceasta nu va afecta atracţia extremei drepte în general. Astăzi, din păcate, toate sondajele arată că aceasta este în ascensiune”, a spus el.

Popularitatea Zorilor Aurii a crescut vertiginos în timpul crizei datoriilor care a durat aproape un deceniu, când o mare parte a populaţiei a fost afectată de măsurile de austeritate adoptate în schimbul împrumuturilor de salvare acordate de UE şi Fondul Monetar Internaţional.

Deşi gruparea a fost desfiinţată în 2023, alegătorii au readus în parlament trei partide de extremă dreapta, în ceea ce Rori, actualmente cercetătoare la Universitatea Oxford, a descris ca „cea mai semnificativă prezenţă” a acestora în ţară de la izbucnirea crizei datoriilor.

„Este pentru prima dată când toate curentele de extremă dreapta – populiste radicale, extreme şi religioase ultra-conservatoare – sunt reprezentate simultan în parlament. Din rezultatele alegerilor ştim că 80 % dintre alegătorii [Spartanilor] au susţinut anterior partidul neonazist Zori Aurii. Deşi [partidul] a atras şi persoane care nu au votat înainte, mulţi susţinători l-ar putea aştepta acum pe Kasidiaris să le spună ce să facă în continuare”, a spus ea.