Victorii răsunătoare în instanţă. Cetăţenii obţin demolarea a două clădiri ridicate pe spaţiul verde
alte articole
Cetăţenii din Şoseaua Giurgiului 164, sector 4, au obţinut în instanţă o victorie ce ar putea crea un precedent cu totul special în materie de urbanism, respectiv o decizie pronunţată de Tribunalul Bucureşti prin care un investitor ce a ridicat un bloc pe spaţiul verde, la o lungime de braţ de geamurile lor, va fi obligat sa îl demoleze.
"(Instanţa n.r.) dispune obligarea pârâtului Bălţăteanu Silviu la desfiinţarea lucrărilor realizate în temeiul autorizaţiei de construire nr. 460-G din 15.10.2012 şi aducerea terenului la starea existentă înainte de începerea lucrărilor.", dispune Tribunalul Municipiului Bucureşti.
Victoria cetăţenilor este cu atât mai notabilă cu cât este dublată de altă sentinţă similară, obţinută de Inspectoratul de Stat în Construcţii prin care acelaşi investitor este obligat să desfiinţeze un al doilea imobil construit tot pe spaţiul verde dintre blocurile din Giurgiului 164. Şi această decizie, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 poate fi considerată în bună măsură ca fiind meritul cetăţenilor, căci ISC-ul s-a îndreptat împotriva investitorului în instanţă în urma demersurilor întreprinse de dna Luminiţa Şandru, preşedinta Asociaţiei de Proprietari din Şos. Giurgiului nr. 164, bl. 5, sector 4, Bucureşti, care a ajuns în audienţă până la Liviu Dragnea, la vremea respectivă ministrul în subordinea căruia funcţiona ISC.
Ambele clădiri ce ar urma sa fie demolate în termen de 30 de zile după ce sentinţele judecătoreşti devin definitive, sunt construite de acelaşi investitor, Bălţăteanu Silviu. Unul dintre blocuri, ridicat efectiv la o lungime, două de braţ de geamul vecinilor este la roşu, nefinalizat. Cel de al doilea, care ar trebui să fie demolat în urma sentinţei pronunţate în favoarea ISC, este dat în folosinţă iar în el locuiesc deja familii care, pentru a-şi recupera banii, vor trebui să se îndrepte în instanţă împotriva dezvoltatorului.
În ambele cazuri, dezvoltatorul, Bălţăteanu Silviu, este obligat să desfiinţeze lucrările realizate pe cheltuiala sa. Dacă investitorul nu-şi va dărâma clădirile în termenul de 30 de zile, primăria va putea pune decizia judecătorească în aplicare. Dacă nici primăria nu va demola, vecinii vor putea angaja ei o firmă care să execute lucrările urmând să îşi recupereze banii. Sentinţele nu sunt definitive şi pot fi atacate cu recurs. Potrivit avocaţilor, sunt puţine şanse ca sentinţa să fie anulată dacă nu apar elemente noi.
Reamintim că circa 200 de familii ce locuiesc în cvartalul din Giurgiului 164 trăiesc un coşmar de ani de zile. Practic, zona în care sunt amplasate blocurile lor a fost împărţită arbitrar între sectoarele 4 şi 5 iar pe spaţiul verde din jurul blocurilor lor, varii investitori, printre care şi Silviu Băltăţeanu, au început să ridice blocuri de locuinţe, să crească găini, gâşte şi porci, în tot acest timp autorităţile locale pasându-i pe cetăţenii exasperaţi şi disperaţi de la una la alta.
În 2014, când oamenii au avut "îndrăzneala" să îl dea în judecată pe Băltăţeanu care-şi ridica al doilea bloc lângă geamurile lor, acesta a adus în clădirea pe care o avea în construcţie, o ceată de rromi. Aceştia au făcut grătare, au ars pet-uri de plastic şi au pus manele până la ora patru din noapte, spre exasperarea oamenilor, dispărând din zonă abia după căderea frigului. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.
"Toate autorităţile, timp de 3 ani de zile ne-au pasat şi nu s-au implicat sub nicio formă! Victoria vine numai când nu renunţi la ceea ce îţi propui şi când eşti conştient că unele lucruri nu se vor rezolva de la sine sau cu implicarea autorităţilor. Nu putem să fim umiliţi şi să ne dăm la o parte doar pentru ca unii investitori cu relaţii şi pile să îşi facă aşa cum doresc ei jocurile cu acordul şi cu implicarea autorităţilor", a declarat, pentru Epoch Times, Luminiţa Şandru, cea care a luptat în instanţă pentru demolarea clădirilor ridicate ilegal.
Calvarul locuitorilor din şoseaua Giurgiului 164
Locuitorii din Giurgiului 164 au trăit timp de ani de zile un calvar, pe spaţiile dintre blocurile lor răsărind clădiri autorizate de primăriile sectoarelor 4 şi 5, care şi-au împărţit între ele, nu se ştie în baza căror criterii, curtea complexului rezidenţial. Interesant este că spaţiile verzi dintre blocuri au primit adresă şi număr cadastral în sectorul 5 în timp ce blocurile deja construite au rămas în sectorul 4, situaţie pe care locuitorii din zonă au reuşit să o îndrepte doar adresându-se instanţei.
Totul a pornit de la retrocedarea a 10.500 mp (terenuri ce reprezintă toate spaţiile verzi dintre blocuri) de către cunoscutul revoluţionar Romeo Raicu, la vremea respectivă Secretar General la Prefectura Bucureşti, ulterior devenit consilier din partea P.N.L la sectorul 4.
Cei 10.500 de mp reprezentând spaţiul verde dintre blocurile de pe Şos. Giurgiului au fost retrocedaţi nu printr-o hotărâre a comisiei Municipiului Bucureşti de aplicare a fondului funciar nr. 18/1991, aşa cum prevede legea, ci printr-un ordin al prefectului, conform articolului 36 aliniatul ultim din legea nr. 18/1991, republicată. Terenul retrocedat este împărţit în mai multe loturi, care reprezintă toate spaţiile verzi dintre blocuri.
Terenurile apar în registrul spaţiilor verzi ca "spaţii verzi aferente condominiului de locuit", iar ordonanţa 195/2005 completată cu ordonanţa 114/2007 prevede, la articolul 171, că schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi indiferent că figurează sau nu ca atare în documentaţiile urbanistice, este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora. Mai mult decât atât, legea 24/2007 completează categoriile de spaţii verzi, incluzând în acestea spaţiile verzi dintre blocuri.
Cu toate acestea, legea nu a contat, diferiţi investitori începând să ridice în curtea de pe Şoseaua Giurgiului 164 blocuri de locuinţe, să crească găini, gâşte şi porci. Cum cele două primării de sector (de altfel emitente ale autorizaţiilor de construire în baza cărora investitorii au construit pe spaţiul verde) nu au făcut nimic pentru a rezolva situaţia, cetăţenii s-au adresat instanţei, Tribunalul Bucureşti dispunând prin decizia 6904/19.10.2015 că terenurile aferente cartierului rezidenţial sunt incluse în limita sectorului 4.
